Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a publicat joi pe Facebook date despre execuția bugetară la 6 luni a ministerului pe care îl conduce.
Demersul apare în condițiile în care premierul a afirmat joi, după ședința de guvern, că la Ministerul Transporturilor ar fi trebuit ”să ia bani, nu să dea bani, potrivit execuției bugetare”.
„Nu poţi spune că ai o execuţie foarte bună când ai bani alocaţi şi ai proiect cu execuţie zero în 6 luni de zile”, a completat Florin Cîţu, care a răspuns astfel nemulțumirilor din USR PLUS, după ce ministerul Transporturilor ar urma să primească la rectificare 320 de milioane de lei, în condițiile în care ministerul a solicitat 2,9 miliarde.
(Citiți și: ”„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare”)
Textul intitulat ”Despre rectificare și bugetul Transporturilor, pe cifre”,pe care l-a publicat Ministerul Transporturilor:
Execuția bugetară:
1) Componenta fonduri europene: +21,5% față de 2020 la 7 luni. Ne menținem ținta de a absorbi toate cele 8 mld. lei alocate.
2) Componenta fonduri naționale: peste 90% execuție – față de 70% în 2020 (3 mld lei față de 2,45 mld lei).
Problema execuției:
Avem recorduri istorice la Transporturi și pe fonduri europene, și pe naționale.
Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui acești bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?
Eu garantez că vom cheltui banii solicitați.
Alocarea bugetară din bugetul de stat pe 2021:
Pe fonduri europene: 8 mld lei – creștere de la 6,2 mld lei în 2020; o alocare suficientă și o vom folosi.
Pe fonduri naționale: 6,3 mld lei – SCĂDERE DE 10% de la 7,1 mld lei în 2020 – INSUFICIENT; ar trebui MAI MULTE fonduri ca în 2020, în condițiile în care datoriile făcute în 2020 au fost rostogolite în 2021, avem plăți one-time din trecut (sentințe judecătorești) și efectul pandemiei asupra veniturilor în Transporturi a continuat.
Am discutat cu premierul la alcătuirea bugetului în februarie că vom compensa deficitul pe fonduri naționale la prima rectificare; am reluat această discuția de atunci în cadrul mai multor întâlniri.
Context economic:
Companiile din domeniul feroviar și de metrou au fost preluate cu mari pierderi și datorii la sfârșitul anului 2020.
Spre ex., CFR Călători înregistra 490 mil. lei datorii și 460 mil lei eșalonări ale datoriilor la bugetul de stat și la bănci comerciale, Metrorex înregistra datorii de 370 mil lei la sfârșitul lui 2020 ș.a.m.d.Am depus mari eforturi și de la minister și cu conducerile companiilor pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor și am reușit să echilibrăm situația, dar este nevoie de o injecție de capital în contul datoriilor istorice.
Sistemul feroviar:
A fost subfinanțat și decapitalizat zeci de ani.
În 2020 și 2021 a primit lovitura suplimentară a pandemiei cu pierderile de venituri aferente. Orice proces de reformă și restructurare, fără o capitalizare corespunzătoare, rămâne doar o dorință.
Are nevoie de capitalizare – investiții în echipamente, linii, trenuri și modernizare de procese + stingerea datoriilor istorice.
Am început acest proces, dar el nu poate funcționa fără finanțare.Sumele solicitate la rectificarea bugetară acoperă, printre altele: Creșterea alocărilor pentru întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare. Am făcut record de absorbție anul acesta și pe întreținere.
Consecința eventualei nealocări: frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparații ale drumurilor, precum și a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată.
Plata reducerilor legale la transportul cu trenul și metrou pentru elevi, pensionari, veterani. Suma alocată la începutul anului de 350 de mil de lei este insuficientă. În 2019 s-au plătit 685 mil lei, iar în 2020 s-au plătit 450 mil lei (an de pandemie cu lockdown).
Consecința eventualei nealocări: pagubă de sute de milioane în bugetul CFR Călători și al celorlalți operatori privați, care au acordat conform legii aceste reduceri. Poate duce inclusiv la intrarea în incapacitate de plată.
Plata sentințelor judecătorești pentru proiecte de acum 5-10 ani, titluri defintive, executorii (“claim-uri”).
Consecința eventualei nealocări: poprire pe conturile CNAIR, blocarea programelor de întreținere, blocarea proiectului Lugoj-Deva lot 2 (sector Margina-Holdea/Coșevița, tunelurile “urșilor”).
Plata ajutoarelor de stat “COVID” cu aprobarea Comisiei Europene pentru pierderile de venituri ale companiilor de transport cauzate de pandemie (astfel de ajutoare a fost acordate în celelalte state membre pentru a compensa pierderile).
Consecința eventualei nealocări: incapacitate de plată în sistemul feroviar, riscuri la plata salariilor, neplata furnizorilor etc.
Am încredere că vom găsi o variantă de rectificare prin care să putem continua reforma și investițiile în Transporturile din România, obiectiv prioritar în programul de guvernare.
Premierul este nemulțumit de mai multe ministere, unul singur reacționează
Premierul Florin Cîțu a exprimat nemulțumirea că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.
De remarcat: deși mai multe ministere sunt vizate de declarașiile premierului, singurul care a răspuns criticilor, chiar de o manieră publică, este ministrul Transporturilor.
”Sunt aproape 20 miliarde lei care nu au fost cheltuite. În acelaşi timp, nu pot să iau în serios propuneri care vin de la ministere, de realocare de 40 miliarde lei când sunt 20 miliarde lei necheltuiţi. Deci de aici încep discuţiile pe rectificarea bugetară”, a anunțat joi premierul, după ședința de guvern.
Premierul a cerut tuturor miniștrilor să prezinte până la finalul săptămânii execuția la 6 luni. „Cine nu a cheltuit banii până acum, trebuie să vină cu explicaţii foarte bune, pentru că nu putem să punem bani, să alocăm resurse în buget şi să le ţinem acolo degeaba. Sunt ministere, şi voi prezenta acest lucru în raportul semestrial, unde avem proiecte cu execuţie zero, la ministere la care, am auzit tot pe surse, miniştrii care spun că au o execuţie foarte bună. Nu poţi să spui că ai execuţie bună când ai bani alocaţi şi ai proiecte cu execuţie zero după şase luni de zile”, a avertizat premierul.
Cum arată draftul rectificării
Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Finanțelor – condusă interimar de premierul Cîțu – este una pozitivă, în care vor fi alocate suplimentar ordonatorilor de credite 8,9 miliarde lei – așa arată forma de miercuri, 4 august, a draftului de rectificare.
Cele mai multe fonduri le va primi Ministerul Sănătăţii, peste 3,5 miliarde de lei – pentru costurile acumulate în pandemie, urmat de Ministerul Fianţelor, 3 miliarde lei – pentru acţiuni generale, şi Ministerul Dezvoltării, 1,8 miliarde – cel mai probabil pentru primari.
Reduceri de fonduri, cele mai consistente din toată rectificarea, vor fi la Ministerul Muncii peste 2,7 miliarde lei. Reduceri mai puțin consistente se operează doar la alte două instituții- Curtea de Conturi (- 10 milioane lei) și Senatul României (- 3 milioane lei).
15 dintre cei 65 de ordonatori de credite nu vor primi niciun ban la rectificare, urmând să administreze banii alocați la începutul anului.
