Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Europa

Buget UE 2021-2027: Toți liderii vor Acord rapid, dar nimeni nu face concesii. Poziția de negociere a României

În pregătirea summit-ului special convocat pe 20 februarie de către Consiliul European, președintele Charles Michel (foto) încearcă să obțină un acord prealabil asupra dimensiunii și… Mai mult

07.02.2020

Cronicile

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

de Marin Pana , 5.8.2019

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei, care constituie un caz special, prin creşterea artificială a PIB, după schimbarea raportării rezultatelor unor multinaţionale mutate din Regatul Unit).

Pentru a ajunge la media UE, ar fi nevoie de o (imposibilă) majorare a veniturilor bugetare cu circa 40%, iar a cheltuielilor bugetare cu 30%.

Datele Eurostat arată că România se plaseză în materie de sold bugetar (scuzabil din perspectivă socio-culturală) în grupul statelor de sorginte latină şi nu în cel al statelor din regiune care un nivel mai redus de dezvoltare, aliniate (mai de voie, mai de nevoie) la semnalul dat de locomotiva europeană, Germania.

Din păcate, mai avem mult până să ajungem din urmă Spania, Italia sau Franţa în materie de PIB/locuitor şi ne-am putea permite cel mult să luăm ca model de gestiune publică ţări precum Polonia, cu o economie de dimensiuni şi structură similare, sau Bulgaria, care a depus deja cererea de intrare în Zona Euro.

În ce priveşte Portugalia, care, la o populaţie mult mai mică, are cam PIB-ul nostru, ea a suferit o ajustare bugetară de la un deficit de -7,2% din PIB în 2014, la -3% din PIB în 2017 şi de-abia în 2018 s-a echlibrat la -0,5% din PIB.

De luat aminte, după ce au ajuns pe la 80% din nivelul de trai mediu din UE, portughezii au crezut că-şi pot permite să ofere beneficii sociale nesustenabile, ceea ce i-a trimis în cea mai recentă criză chiar şi mai jos decât noi, cu deficite bugetare de -9,8% în 2010 şi -11,2% în 2011.

Evoluţia în timp – eroarea de reducere a fiscalităţii

Evoluţia în timp a execuţiei bugetare arată că România a reuşit o ajustare bugetară remarcabilă în perioada 2009 – 2015 şi a ajuns la cerinţele prezente din UE ( plus încadrarea în acel obiectiv strategic pe termen mediu MTO de cel mult -1% din PIB). După care, în contrasens cu evoluţiile din celelalte state UE, a majorat nepermis de mult deficitul prin eroarea elementară de a efectua simultan reducerea taxării şi expandarea cheltuielilor.

Simpla păstrare a ponderii veniturilor în PIB, dacă nu se luau măsuri de reducere a fiscalităţii, ne-ar fi permis să rămânem peste pragul de 35% din PIB pe partea de venituri şi să avem un buget echilibrat, la o protecţie socială şi cu salarii bugetare îmbunătăţite. Ori, contrar declaraţiilor publice şi în conformitate cu bunul simţ, nu se putea merge simultan pe scăderea încasărilor şi creşterea cheltuielilor (desigur, în termeni reali şi nu în termeni nominali).

Ce ar trebui să însemne, de fapt,  ”deficit maxim de 3% din PIB”

Şi mai grav, deşi avertizările au venit sistematic din partea analiştilor economici, deficitul maxim de -3% din PIB ar fi trebuit atins doar în condiţii de criză şi nicidecum într-o perioadă de avânt economic.

Practic, s-a intrat într-o competiţie în spirală, în care s-au angajat cheltuieli pentru ca, ulterior, „să se caute fonduri”, cum bizar s-a încetăţenit în comunicarea publică.

De reţinut, deficitul limită de 3% din PIB a fost gândit (nici nu se putea stabili o regulă uniformă, altfel) pentru un nivel MEDIU al încasărilor şi cheltuielilor dintr-o ţară membră UE. Doar că plasarea la limita de jos a uzanţelor în materie de fluxuri bugetare ( care indică şi un stat cu slabă capacitate financiară), are consecinţe evidente în matematica elementară.

Una este să ai deficit „european” de trei procente cu 45% din PIB venituri şi 48% din PIB cheltuieli, ceea ce înseamnă un grad de acoperire a sumelor plătite de stat cu sumele încasate de 94% ( sau 6% deficit efectiv în raport cu angajamentele) şi alta să forţezi combinaţia „românească” de 32% din PIB venituri, cu 35% din PIB cheltuieli.

E suficient să reluaţi calculele pentru a constata un grad de acoperire de doar 91% ( faţă de 94% în varianta „europeană”) sau, pentru a fi mai clar, un deficit în România de 9% efectiv în raport cu angajamentele stabilite şi onorate prin bugetul public. Cele trei procente lipsă arată un deficit efectiv majorat cu 50% faţă de media presupusă atunci când s-a mers pe criteriul Maastricht de 3%.

Cum s-ar fi spus pe vremuri (dez)acumulările cantitative produc salturi (ne)calitative. Dacă nu începem imediat să creştem încasările spre 40% din PIB, nu vom putea susţine satisfăcător niciun domeniu în care este implicat statul (sănătate, educaţie, infrastructură etc.).

Vom continua să ne mirăm de lipsurile din fiecare domeniu, fără să ne gândim, de pildă, cum s-ar descurca francezii sau germanii cu doar 60% sau 70% din fondurile publice cu care s-au obişnuit.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult

Stiri

PSD boicotează votul de investitură al Guvernului Orban 2 – decizie unanimă a CEx

Vladimir Ionescu

Conducerea PSD au votat miercuri, în unanimitate, în ședința CEx să boicoteze ședința de plen programată luni, în care ar fi trebuit să fie dat… Mai mult

Europa

Document al Comisiei: Transporturile din UE își vor reduce la jumătate dependența de petrol abia în 2050

Iulian Soare

În pofida obiectivului declarat de a decarboniza transporturile și a actelor promovate de Comisia Europeană pentru a stimula acest lucru, sectorul transporturilor va rămâne puternic… Mai mult

Stiri

PNL merge pe mâna lui Mihai Chirica la alegerile pentru Primăria Iași

Razvan Diaconu

Mihai Chirica a confirmat, miercuri, că va candida la alegerile locale din partea PNL, după ce anterior au apărut informații pe surse că liderii PNL… Mai mult

Stiri

Acționarii combinatului de la Galați promit investiţii de un miliard de euro

Adrian N Ionescu

GFG Alliance s-a angajat să investească un miliard de euro pentru a moderniza combinatul siderurgic de la Galați, în scopul reducerii emisiilor şi al creșterii… Mai mult

Stiri

Știați că inclusiv Fiscul poate cere acces la informațiile despre clienți, relații de afaceri și tranzacții?

AVOCATNET

Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile,… Mai mult

Europa

România a avut cea mai mare rată de creştere în construcţii din UE în Trimestrul 4 / 2019

Adrian N Ionescu

Constructorii români au profitat de vremea bună şi de creșterea salariului minim și au înregistrat de departe cele mai mari creșteri ale producției în ultimul… Mai mult