CSM și Curtea Supremă resping articolele impuse de UDMR pentru desființarea Secției Speciale, inclusiv superimunitatea magistraților

La dezbaterile din Comisia juridică a Senatului, reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și cei ai CSM au pledat pentru respingerea amendamentelor adăugate de UDMR în proiectul legii de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați. Printre aceste amendamente se număr și superimunitatea judecătorilor și procurorilor (aviz CSM la trimiterea în judecată a acestora) și trecerea Secției speciale (cu tot cu dosare și actualii anchetatori, inclusiv a controversatei Adina Florea), la Parchetul General, în loc de revenirea acestei activități la DNA.

Aceste informații despre poziția reprezentanților CSM și ICCJ la dezbaterile din Comisia juridică a Senatului au fost publicate de Facebook de senatoarea Iulia Scîntei:

Comisia Juridică a Senatului a inițiat seria de dezbateri pe marginea desființării Secției Speciale (SÎIJ), un obiectiv asumat de coaliția guvernamentală prin Programul de guvernare. În ședința de miercuri, 14 aprilie, au fost prezentate punctele de vedere ale instituțiilor din sistemul judiciar cu privire la desființarea SÎIJ și ce garanții ar trebui să fie adoptate pentru a se respecta independența justiției. Comisia nu a votat niciun articol al legii și niciun amendament.

Opiniile reprezentanților sistemului judiciar prezenți la ședință – Președinta ÎCCJ, Președintele și Vicepresedintele CSM, Procurorul general, Procurorul șef DNA și Procurorul șef Adjunct DIICOT, expuse în prezența Ministrului Justiției, pe parcursul celor 3 ore de dezbatere, pot fi rezumate astfel:

• Secția specială nu este considerată o garanție pentru independența justiției în România, în opiniile exprimate de Președintele CSM și de Președinta ÎCCJ.
• Nici preluarea dosarelor penale privind magistrații de la SÎIJ la Secția de Urmărire Penală din cadrul PÎÎCJ, așa cum a propus printr-un amendament depus chiar la începutul dezbaterii de senatorul UDMR Császár Károly Zsolt, nu este de natură să ofere judecătorilor garanția eliminării unor presiuni externe sau a unor abuzuri, precum cele reclamate în trecut, au arătat reprezentanții CSM și ÎCCJ.
• Cu privire la amendamentul adoptat de Camera Deputatilor care conditionează trimiterea in judecată a unui judecător sau procuror numai cu avizul secției din CSM, cel mai așteptat răspuns de către membrii Comisiei Juridice a fost răspunsul din partea judecătorilor. Atât Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și Președintele CSM au declarat că judecătorii nu au cerut și nu cer “superimunități”, sunt de acord cu principiul egalității tuturor cetățenilor în fața legii și orice magistrat care săvârșește o faptă penală trebuie să răspundă în fața legii, la fel ca orice cetățean. Amendamentul a fost criticat inclusiv sub aspectul neconstituționalității, înalții magistrați apreciind că forma în care a fost redactat acesta nu oferă premisele unei veritabile garanții pentru independența judecătorilor.
•  Reprezentanții DNA, PÎCCJ, DIICOT și vicepreședintele CSM (președintele Secției pentru procurori din cadrul CSM) au declarat că susțin proiectul de desființare a Secției Speciale, iar cu privire la garanțiile solicitate de colegii judecători, apreciază că acestea se regăsesc în Codul de Procedură Penală, acestea sunt garanțiile procesuale penale valabile pentru toți cetățenii care sunt investigați pentru săvârșirea unor fapte penale, inclusiv a faptelor de corupție.
•  Șefii parchetelor au susținut că mentinerea avizului secției CSM la trimiterea în judecată a unui judecator sau procuror va genera neîncrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în modul de înfăptuire a justiției penale și va oferi altor categorii socio-profesionale posibilitatea să solicite imunități similare pe criteriul discriminării.
•  Vicepreședintele CSM a precizat că avizul secției CSM la trimiterea în judecată a unui magistrat poate anula beneficiul prezumției de nevinovăție pentru acel magistrat. În situația adoptării unui aviz favorabil trimiterii în judecată, e discutabil dacă magistratul în cauză mai beneficiază în mod efectiv de prezumția de nevinovăție in condițiile în care chiar colegii lui din secția CSM au considerat necesară trimiterea lui în judecată (a nu se înțelege “condamnarea”). Forma legii adoptate de Camera deputatilor prezintă riscul unei “antepronunțări” asupra vinovăției sau nevinovăției unui magistrat și conturarea perceptiei publice că un magistrat e “vinovat” doar pentru motivul că Secția CSM a încuviințat trimiterea lui în judecată.
• Președinta ÎCCJ a apreciat că specializarea efectivă a procurorilor, susținerea concursurilor de promovare efectivă la parchetele superioare și la cele specializate în locul delegărilor și detasărilor, o vechime mai mare în magistratură pentru a fi procurori DNA sau DÎICOT, precum și implicarea CSM în procedura de selectie riguroasă a procurorilor DNA și DÎICOT, împreună cu măsuri urgente de remediere a problemelor sistemice cu care se confrunta magistrații (volumul de dosare, spații improprii, inconsecventa legislativa si deficitul de magistrati) pot fi avute în vedere de senatori ca garanții complementare și efective pentru respectarea independenței judecătorilor.
•  Procurorul șef DNA a susținut că eventualele conflicte de interese între judecători și procurori în cazul instrumentării unor dosare penale împotriva judecătorilor, pot fi evitate prin instituția abținerii (autorecuzarea) unui judecator sau a unui procuror. Abținerea permite magistratului în cauza să evite urmărirea penală sau judecarea unui alt magistrat. Abținerea și corelativ, angajarea răspunderii magistratului care încalcă obligația de abtinere pot fi un remediu pentru garanțiile solicitate de judecători.
•  Procurorul șef DNA a susținut în fața Comisiei Juridice că adoptarea legii pentru desființarea Secției Speciale este o cerință imperativă pentru continuarea parcursului european al României, pentru ridicarea MCV și pentru a nu periclita șansa României, ca stat membru UE, de a beneficia de fonduri europene având în vedere că noul mecanism al Statului de Drept adoptat de Comisia Europeană în 2020 va condiționa alocarea fondurilor UE de respectarea principiilor statului de drept și de continuarea luptei împotriva corupției, de către toate statele membre.
• CSM, organ colegial de decizie și garant al independenței justiției, prin vocea președintelui, a lăsat la latitudinea și decizia Parlamentului, a Senatului în calitate de cameră decizională, stabilirea garanțiilor procedurale pentru respectarea independentei judecătorilor în situația în care aceștia sunt chemați să răspundă pentru fapte penale, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția.