vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 noiembrie, 2017

Unele propuneri sunt neconstituționale, iar altele transpun greșit deciziile CCR, sunt câteva dintre motivele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ proiectului pentru reforma judiciară elaborat de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Observațiile apar într-un document trimis Parlamentului și în care CSM explică de ce a respins propunerile din proiectul respectiv.

Prezentăm câteva dintre explicațiile cuprinse în motivarea trimisă Parlamentului:

  • CSM critică, de exemplu, propunerea legislativă privind procedura de numire în funcțiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public, explicând că aceasta nu ține cont de propunerile formulate de Consiliului în cursul acestui an privind conferirea unui rol determinant Consiliului ca și garant al independenței Justiției, conform Constituției. De asemenea, se mai arată în document, „se constată că propunerea legislativă extinde în mod nejustificat implicarea ministrului Justiției în ceea ce privește numirea procurorilor-șefi de secție de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (…) Prin urmare, prin procedura propusă, în realitate ponderea decisivă în decizia de numire o are ministrul Justiției, deci puterea executivă, rolul Consiliului Superior al Magistraturii apărând doar ca un rol formal„, explică CSM.
  • „Propunerile legislative promovează soluții necorespunzătoare în aspecte esențiale pentru sistemul judiciar, cu profund impact negativ asupra funcționării normale a acestuia”, mai susține CSM.
  • În privința înființării Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, CSM spune că nu există argumente care să justifice instituirea unei astfel de structuri, că starea infracțională din interiorul sistemului judiciar nu reclamă instituirea unor norme speciale.
  • Propunerile de lege transmise spre avizare nesocotesc, în aspecte esențiale, garanții fundamentale pentru funcționarea sistemului judiciar, contravenind dispozițiilor constituționale. „Relevante în acest sens sunt reglementările din cuprinsul propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind înființarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, organism reprezentantiv cu activitate nepermanentă a cărui organizare și funcționare ar urma să fie stabilite prin lege și cele referitoare la înființarea Inspecției Judiciare ca structură unică, cu personalitate juridică ce funcționează la nivel național, cu sediul în municipiul București, prin reorganizarea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, se precizează în document. „Pentru a putea să își îndeplinească în mod independent atribuțiile stabilite prin lege, Inspecția Judiciară trebuie să beneficieze la rândul său de garanții de independență, atât sub aspect funcțional, cât și organizatoric, ce pot fi asigurate doar de Consiliul Superior a Magistraturii. (…) În consecință, este necesară menținerea reglementării în vigoare privind Inspecția Judiciară ca structură ce se bucură de independență operațională în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, singurul organism căruia legea fundamentală îi recunoaște rolul de garant al independenței Justiției”, se afirmă în documentul citat.
  • „În raport de argumentele prezentate, plenul reține că viciile grave de fond ale propunerilor legislative impun avizarea negativă a acestora. Chiar dacă propunerile conțin o serie de modificări ale celor trei legi ce au fost anterior agreate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, în ansamblu viciile de neconstituționalitate semnalate și disfuncționalitățile pe care multe dintre prevederile proiectului le-ar putea genera în organizarea și funcționarea sistemului judiciar nu permit o soluție de avizare favorabilă cu observații. O astfel de soluție ar fi fost posibilă în condițiile în care, în puncte esențiale, propunerile transmise spre avizare ar fi de natură să îmbunătățească activitatea sistemului judiciar, iar nicidecum să constituie un regres față de reglementările pe care ar urma să le înlocuiască, din perspectiva normelor constituționale, a independenței Justiției și a statutului magistratului”, se arată în hotărârea CSM.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: