Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat marți o formă actualizată a Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României „până în 2026 și în perspectivă, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale”, potrivit declarației președintelui Klaus Iohannis..
Programul prevede și implicarea companiilor românești la fabricarea de tehnică militară.
„Prin punerea în aplicare a programului, actualizat și în acord cu autoritățile NATO, se vor iniția programele esențiale de înzestrare și participare a operatorilor economici naționali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară, și aș exemplifica aici: transportoare blindate 8×8 și 4×4, autoturisme de transport blindate și neblindate de tip ușor, avioane multirol, sisteme de comandă și control și corvetele”, a spus Klaus Iohannis la finalul ședinței CSAT.
Summitul NATO
Au fost aprobate obiectivele României pentru summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în această primăvară, „probabil la sfârșitul lunii mai” – a estimat președintele României.
„Așteptările României sunt, în principal, legate de reconfirmarea importanței și solidității relației transatlantice, o relație bazată pe unitatea și solidaritatea între aliați. Totodată, ne așteptăm ca, în cadrul summitului, să fie evidențiate și promovate contribuțiile României la NATO, precum și la asigurarea securității europene și euro-atlantice, cu păstrarea în atenția aliaților a importanței strategice a Mării Negre”, a spus Klaus Iohannis.
Reuniunea NATO va asigura şi cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a SUA cu privire la rolul Alianţei, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia şi lansarea unor noi direcţii de acţiune în pregătirea summitului din 2018, se spune într+un comunicat al Preşedinţiei.
Președintele României a aprobat, după consultarea CSAT, participarea României cu o subunitate de 120 de militari la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau conflict. Președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul României despre această decizie.
Securitatea cibernetică
CSAT a stabilit că este „un obiectiv important” actualizarea cadrului legislativ în domeniul securităţii cibernetice, aceasta fiind una dintre priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, „prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”, spune comunicatul citat.
Totodată, „s-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România”.
„Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate”.
MApN, MAI, SIE, SPP și STS au fost remarcate pentru că, „pe fondul multiplelor evenimente interne şi internaţionale, care au marcat anul trecut, şi-au îndeplinit cu succes misiunile încredinţate şi şi-au atins obiectivele asumate”.
De asemenea, Preşedinţia mai informează că, „pentru a menţine climatul de securitate pentru România şi cetăţenii săi, aceste instituţii şi-au stabilit obiective şi direcţii de acţiune realiste pentru anul 2017”.
