CSAT a aprobat, miercuri, prezenţa avioanelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România şi posibila implicare a ţării noastre în programul NATO de apărare cibernetică a Ucrainei.
Preşedintele Traian Băsescu a prezentat, miercuri seară, principalele decizii adoptate în şedinţa CSAT de la Palatul Cotroceni- decizii care prefigurează poziţia României la Summitul NATO care începe joi în Ţara Galilor.
Principalele declaraţii ale preşedintelui Băsescu:
- S-a discutat despre prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotaţie. Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care, alături de aviaţia română, vor asigura poliţia aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari – piloţi, mecanici, personal de întreţinere. A fost adoptată această hotărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.
- Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărarii cibernetice. Programul pe care dorim să ni-l asumăm e legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.
- România solicită, generic, consolidarea flancului estic al Alianţei, nu doar nord-estic, asta înseamnă şi introducerea României în sistemele permanente de alertă, de capabiltăţi de reacţie.
- Solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aeriene şi navale, cu accent deosebit a forţelor navale, având în vedere forţa deosebită a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări.
- Am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor când discutăm de un război hibrid, ca cel din estul Ucrainei. Adică, un stat care nu recunoaşte îşi trimite forţe fără însemne, care coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar şi politic, dar asta nu justifică aplicarea articolului 5.
- Punctul nostru de vedere e că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă unor astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru “omuleţii verzi” din Ucraina, atunci intervenţia NATO este obligatorie.
- Aşteptăm ca Summitul să confirme progresele sistemului de apărare antirachetă al NATO.
- Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare. Nu înseamnă că Moldova intră în NATO, dar armata Moldovei poate face exerciţii comune cu statele membre.
- Am dori şi o clară definire a relaţiilor viitoare dintre NATO şi Rusia.
