Chestiunea

România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015… Mai mult

07.04.2019

La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Cronicile

CRONICILE / Și banii pleacă acasă, nu-i așa? PIB/locuitor, faţă în faţă cu PNB/locuitor

de Marin Pana , 15.2.2019

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Și banii pleacă acasă, nu-i așa?”, apărut în revista – exclusiv print – CRONICILE Curs de Guvernare, în secțiunea ”Diagnoze”.

Textul din CRONICI o fotografie  a raportului dintre Produsul Intern Brut – PIB/locuitor și Produsul Național Brut – PNB/Locuitor.

Textul, argumentația și datele integrale pot fi citite în CRONICILE Curs de guvernare nr. 99 (ianuarie-aprilie 2019).

(Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.
(Redacția) 

***

Nu contează numai unde se nasc: ci și încotro se îndreaptă, după ce o parte din ei se transformă în taxe și salarii.

Dacă, atunci când sunt făcuți, ei reprezintă produs intern brut (PIB), atunci câna ”pleacă acasă” – adică la investitori, adică acolo unde le e locul – ei se transformă în Produs Național Brut (PNB).

E și firesc: contează foarte mult cât produci (PIB), dar e foarte important și cât încasezi la final.

Șansa: companiile românești să investească în alte economii.

Să vedem cum stă România la acest capitol în context european și, mai ales, de ce trebuie făcute eforturi insistente pentru internaționalizarea afacerilor românești.

*

România deține încă, potrivit celor mai recente date disponibile, unul dintre cele mai ridicate rapoarte între Produsului Intern Brut/locuitor şi Produs Național Brut/locuitor dintre statele din fostul bloc socialist care au aderat la Uniunea Europeană.

Clasamentul alcătuit de wikipedia.org cu agregarea datelor Băncii Mondiale ne plasează la un nivel de 97,3% între acești doi indicatori.

Deşi ne situăm pe un trend de scădere faţă de acum trei ani, când ne aflam la 98,7%, stăm semnificativ mai bine decât Ungaria(95%), Polonia (95,3%) sau Cehia (93%) şi destul de aproape de ţări precum Slovenia (97,6%) sau Croaţia (97,8%).

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile nete realizate de rezidenții şi de afacerile respectivei țări în străinătate și se scad cele nete scoase din țara în cauză de către non-rezidenți şi de afacerile realizate cu investiţii străine se obține Produsul Național Brut. Adică ceea ce revine efectiv cetăţenilor unui stat din activitatea economică măsurată de statistica oficială. Simplificat, PIB e bazat pe localizare iar PNB pe cetăţenie.

PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, după cum rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de trai al acestora.

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest produs economic variază în sus sau în jos.

(……………………….)

În general, diferențele între cei doi indicatori nu sunt considerabile și nici nu variază rapid în timp. Totuşi, sunt semnificative distribuția rezultatelor activității economice și poziția ocupată de către o țară în cadrul globalizării accentuate, prin mișcarea tot mai facilă a persoanelor şi fluxurilor de capital.

Datele prezentate mai jos arată câteva inversiuni interesante în clasamentele internaţionale dacă se înlocuieşte PIB/locuitor cu PNB/locuitor.

Tabelul alăturat cuprinde toate țările UE, de la cele foarte dezvoltate, la cele din coada clasamentului economic, și pot fi făcute câteva observații interesante:

de exemplu, Ungaria coboară sub Letonia, deşi are un PIB/locuitor mai mare, Franţa schimbă locul cu Marea Britanie ( deşi ambele apar cu raport supraunitar între PNB/loc. şi PIB/loc.) iar Olanda inversează din acelaşi motiv raportul de nivel de trai cu Danemarca.

(……………………..)

Departe de a fi o chestiune pur teoretică, diferențierea între PIB și PNB are un impact evident asupra nivelului de trai deoarece fiecare nație trăiește din banii încasați și nu banii produși pe teritoriul naţional.

În plus, dacă e să luăm un exemplu edificator, suma cu care contribuim la bugetul Uniunii Europene este proporțională cu PNB și nu cu PIB.

(………………………..)

***

Textul integral – în CRONICILE Curs de guvernare nr. 99 (ianuarie-aprilie 2019).

(Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.2.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

CFR anunță semnarea unuia dintre contractele legăturii rapide București – Aeroport Otopeni

Vladimir Ionescu

CFR a anunțat vineri că a semnat contractul pentru dublarea a 8 km de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, etapă importantă în asigurarea… Mai mult

Stiri

CCR amână decizia privind completurile specializate pentru 20 mai, când a amânat și ICCJ procesul lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

CCR a amânat vineri, pentru a doua oară, hotărârea referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Noul termen fixat… Mai mult

Stiri

Nicio dovadă a complicității Trump – Rusia, însă președintele a încercat să blocheze ancheta – raportul Mueller, dat publicității în variantă cenzurată

Victor Bratu

Raportul procurorului special american Robert Mueller – de 448 de pagini – cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost… Mai mult

Stiri

România plătește partidelor politice una dintre cele mai mari subvenții din UE – raport Expert Forum

Razvan Diaconu

Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 –… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Dacă se face restructurarea guvernului, lăsăm coaliția să arate că are majoritatea

Razvan Diaconu

Argumentul că facem restructurarea Guvernului doar ca să ocolim președintele nu stă în picioare, declară la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El crede că nu… Mai mult

Europa

Bulgaria / Președintele Curții Supreme acuză: Politicienii și oligarhii duc o “luptă aprigă” pentru subordonarea justiției

Iulian Soare

Președintele Înaltei Curţi de Casație din Bulgaria, Lozan Panov (foto), considerat un magistrat incomod pentru politicienii corupți de toate culorile, a intrat în război deschis… Mai mult

Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult