luni

17 ianuarie, 2022

Și banii pleacă acasă, nu-i așa? PIB/locuitor, faţă în faţă cu PNB/locuitor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 februarie, 2019

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Și banii pleacă acasă, nu-i așa?”, apărut în revista – exclusiv print – CRONICILE Curs de Guvernare, în secțiunea ”Diagnoze”.

Textul din CRONICI o fotografie  a raportului dintre Produsul Intern Brut – PIB/locuitor și Produsul Național Brut – PNB/Locuitor.


Textul, argumentația și datele integrale pot fi citite în CRONICILE Curs de guvernare nr. 99 (ianuarie-aprilie 2019).

(Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.
(Redacția) 

***


Nu contează numai unde se nasc: ci și încotro se îndreaptă, după ce o parte din ei se transformă în taxe și salarii.

Dacă, atunci când sunt făcuți, ei reprezintă produs intern brut (PIB), atunci câna ”pleacă acasă” – adică la investitori, adică acolo unde le e locul – ei se transformă în Produs Național Brut (PNB).

E și firesc: contează foarte mult cât produci (PIB), dar e foarte important și cât încasezi la final.

Șansa: companiile românești să investească în alte economii.

Să vedem cum stă România la acest capitol în context european și, mai ales, de ce trebuie făcute eforturi insistente pentru internaționalizarea afacerilor românești.

*

România deține încă, potrivit celor mai recente date disponibile, unul dintre cele mai ridicate rapoarte între Produsului Intern Brut/locuitor şi Produs Național Brut/locuitor dintre statele din fostul bloc socialist care au aderat la Uniunea Europeană.

Clasamentul alcătuit de wikipedia.org cu agregarea datelor Băncii Mondiale ne plasează la un nivel de 97,3% între acești doi indicatori.

Deşi ne situăm pe un trend de scădere faţă de acum trei ani, când ne aflam la 98,7%, stăm semnificativ mai bine decât Ungaria(95%), Polonia (95,3%) sau Cehia (93%) şi destul de aproape de ţări precum Slovenia (97,6%) sau Croaţia (97,8%).

Pornind de la nivelul PIB, respectiv al produsului economic realizat la nivel intern dintr-o țară, dacă se adaugă veniturile nete realizate de rezidenții şi de afacerile respectivei țări în străinătate și se scad cele nete scoase din țara în cauză de către non-rezidenți şi de afacerile realizate cu investiţii străine se obține Produsul Național Brut. Adică ceea ce revine efectiv cetăţenilor unui stat din activitatea economică măsurată de statistica oficială. Simplificat, PIB e bazat pe localizare iar PNB pe cetăţenie.

PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, după cum rezultatele activității economice sunt prelevate mai mult mai puțin de către cetățenii rezidenți ai unei anumite țări și se regăsesc în nivelul de trai al acestora.

De asemeni, ritmul de creștere al PNB poate să difere de cel al PIB, după cum partea care revine celor care trăiesc în țara unde se realizează acest produs economic variază în sus sau în jos.

(……………………….)

În general, diferențele între cei doi indicatori nu sunt considerabile și nici nu variază rapid în timp. Totuşi, sunt semnificative distribuția rezultatelor activității economice și poziția ocupată de către o țară în cadrul globalizării accentuate, prin mișcarea tot mai facilă a persoanelor şi fluxurilor de capital.

Datele prezentate mai jos arată câteva inversiuni interesante în clasamentele internaţionale dacă se înlocuieşte PIB/locuitor cu PNB/locuitor.

Tabelul alăturat cuprinde toate țările UE, de la cele foarte dezvoltate, la cele din coada clasamentului economic, și pot fi făcute câteva observații interesante:

de exemplu, Ungaria coboară sub Letonia, deşi are un PIB/locuitor mai mare, Franţa schimbă locul cu Marea Britanie ( deşi ambele apar cu raport supraunitar între PNB/loc. şi PIB/loc.) iar Olanda inversează din acelaşi motiv raportul de nivel de trai cu Danemarca.

(……………………..)

Departe de a fi o chestiune pur teoretică, diferențierea între PIB și PNB are un impact evident asupra nivelului de trai deoarece fiecare nație trăiește din banii încasați și nu banii produși pe teritoriul naţional.

În plus, dacă e să luăm un exemplu edificator, suma cu care contribuim la bugetul Uniunii Europene este proporțională cu PNB și nu cu PIB.

(………………………..)

***

Textul integral – în CRONICILE Curs de guvernare nr. 99 (ianuarie-aprilie 2019).

(Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.)

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr