Criza de încredere în leu și exploatarea ei: Nerezidenții își retrag banii din România - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Criza de încredere în leu și exploatarea ei: Nerezidenții își retrag banii din România

6 august, 2012

leu valute” src=”https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2012/08/evolutie-leu-valute.jpg” alt=”” width=”280″ height=”191″ />Aflat deja în zonă vulnerabilă din motive economice, leul a fost scos de pe traiectorie de șirul turbulențelor politice.

Nerezidenții au început să scoată banii investiți în România și să pună presiune pe curs.

Speculatorii au vândut titluri de stat sub 4,5 lei/euro și așteaptă să marcheze profiturile la un curs împins cât mai sus de necesarul de valută pentru achitarea datoriilor, sistarea plăților europene și reticența investitorilor străini.

Activele externe nete, în scădere abruptă


O evoluție relevantă pentru situația cu care se confruntă Banca Națională ( și o explicație pentru apelul la calmarea spiritelor în zona politică) este cea a activelor externe nete (AEN). Acestea au scăzut la mijlocul acestui an cu aproape zece procente față de mijlocul anului trecut, după ce la finele lunii mai se situau cu peste 15% deasupra nivelului de referință marcat la 30 iunie 2011.

7 miliarde lei mai puțin într-o singură lună, în care, potrivit acordului cu FMI, ar fi trebuit să înregistrăm o creștere de circa 1 miliard lei la acest indicator este de natură să dea de gîndit. Chiar dacă s-a solicitat modificarea țintei tehnice în condiții economice dificile, la care s-a adăugat – cu totul neoportun -instabilitatea politică.

Activele externe includ: credite acordate nerezidenţilor; depozite plasate la nerezidenţi; titluri de valoare negociabile deţinute (emise de nerezidenţi); acţiuni deţinute şi alte participaţii de capital la nerezidenţi; aurul monetar.

Cine susține, de fapt, piața valutară

Deși deficitul contului curent al balanței de plăți pe primele cinci luni ale acestui an a scăzut cu 22,2% față de aceeași perioadă din 2011, gradul lui de acoperire cu investiții străine directe ale nerezidenților a coborât la doar 24,2%. Dacă alăturăm cele 465 milioane euro poziție netă a acestora la cele 1.684 milioane poziție netă pe partea de transferuri curente, se poate pune problema cine susține, de fapt, oferta de valută pe piața de profil, companiile care investesc în România sau românii plecați în străinătate ?


Tot aici ar fi de remarcat și faptul că, în pofida crizei generalizate din statele UE unde lucrează câteva milioane de români, intrările de valută pe primele cinci luni ale acestui an au totalizat 2.779 milioane euro, cu circa 10% peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. Ce-i drept, și sumele ieșite din țară la acest post din balanță au crescut cu 7%, de la 1.024 milioane euro, la 1.095 milioane euro.

Mai mult, participațiile la capital consolidate cu pierderea netă au însumat, la 31 mai 2012, 492 milioane euro. Așadar, prin diferență față de investițiile străine directe, creditele intragrup fost de – 27 milioane euro, respectiv fluxul de creditare nu a fost dinspre firmele occidentale spre România, cum ne obișnuisem, ci invers.

Schimbul ”damelor ”- bucuria ”nebunilor” și paguba ”cailor”

Semnalul dat de BNR referitor la soldul în scădere pronunțată al depozitelor pe termen mediu și lung ale nerezidenților se confirma, potrivit datelor la cinci luni. De la începtul anului, acesta a scăzut de la 8,49 miliarde euro la 7,73 miliarde euro. La mijlocul lunii august vom avea datele definitive pentru situația la mijlocul anului pentru confirmarea acestei tendințe.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Nu este exclusă, însă, o mișcare de tip speculativ a capitalurilor plasate în România, Cu vânzarea activelor deținute sub forma titlurilor de stat la un curs considerat nesustenabil, inclusiv din motive politice, și reluarea lor în posesie la un curs euro/leu mai ridicat. Desigur, cu marcarea profiturilor aferente și reluarea ulterioară a poziției de expunere pe România, dar pe alt palier.

În acest joc, timpul este factorul esențial iar fluctuațiile cursului de schimb sunt o condiție absolut necesară. Chiar dacă pe finalul anului lucrurile se vor liniști și indicatorii macroeconomici vor reveni la ”normal” ( și cu atât mai mult !), pierderea unora și câștigurile altora vor fi deja un fapt consumat. Nu contează doar unde ajungem la final, ci și pe ce traiectorie ne atașăm pe termen mediu și lung costuri suplimentare din lipsa de stabilitate pe termen scurt.

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr