fbpx

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

Just Business

300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă?

Cercetarea și producția în domeniul microelectronicii au alocate prin PNRR 300 milioane euro, iar ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că… Mai mult

18.07.2021

La obiect

Scădere dramatică la productivitatea resurselor României în ultimii 20 de ani

România s-a situat anul trecut pe ultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește productivitatea resurselor, confor datelor publicate de Eurostat. Acest indicator… Mai mult

18.07.2021

Cristian Grosu / Vițelul și poarta cea nouă

de Cristian Grosu , 30.3.2021

(Acest text este împrumutat puțin, sub aceeași semnătură, din numărul 91 al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, apărută sub titlul ”T Zero – cei 3 ani pe care-i avem la dispoziție să ne înscriem în economia viitorului post-Covid”).

*

*

Ceva trebuia făcut – economia globală, bazată pe „creșterea infinită”, își atinsese limitele impuse de cantitatea finită a resurselor.

De când nu v-ați mai dus la cizmar o pereche de pantofi sau de când nu v-ați mai reparat un aspirator sau un frigider? „Secretul” economiei actuale a fost, vreme de vreo 40 de ani, numărul presetat de ore de funcționare a bunu­rilor, care să se strice la timp – ba chiar înainte de a se „uza moral” – astfel încât peste un ciclu de consum să ur­meze unul și mai mare, care să asigure ciclurile de producție în creștere, care să asigure… „creșterea”. A repara ceva a fost, în ultimii zeci de ani, un afront adus paradigmei economice care ținea societățile de consum pe șina unei as­censiuni asigurate de lăcomia și dorința de confort ale speciei umane.

Dar totul s-a bazat pe ignorarea caracterului limi­tat al resurselor: întindeai mâna și luai sau cumpărai resursa naturală și ma­teria primă mai scump sau mai ieftin. Odată cu globalizarea, producția însăși a devenit mai ieftină, după cum se gă­sea într-un colț sau altul al lumii mâna de lucru ieftină.

Această paradigmă de creștere econo­mică – bazată pe consumul în masă și producția ieftină – tocmai apune.

Și, ca și cum n-ar fi de-ajuns epuizarea potențialului acestui model, peste el se suprapune refacerea hărților geo-eco­nomice, cărora iată că le-a venit rândul să se alinieze la hărțile geopolitice care s-au limpezit în ultimii 20 de ani.

Mode­lul tinde să-și inverseze sensul pe care se va dezvolta – iar povestea cu grija față de mediu (boală suspectă la marile capitaluri!), față de eficiența folosi­rii resurselor naturale și față de apor­tul inovării în randamentul unui bun de consum va constitui viitorul motor de creștere economică.

Miza cea mare va fi nu producția, ci modul în care produci. „Valoarea adăugată” va consta în „tonul de verde” al produsului, nu numai în va­loarea sa utilitară. Iar în privința servi­ciilor, rapiditatea interacțiunii și viteza de prestare (adică interconectivitatea și tehnologia de comunicare) vor face diferența.

Nu mă număr printre cei care consideră că schimbările climatice sunt produse exclusiv de activitatea umană și că ar fi, deci, în puterea omului să le oprească. Ăsta e un subiect separat,  sensibil și complicat – astfel că o să-l tratăm cu o altă ocazie.
Dar e limpe­de că funcționarea economiei glo­bale în următorul secol își va schimba principiul de canalizare a capitalurilor și investițiilor: motorul consumului de produse de serie ieftine bazate pe spo­lierea resurselor naturale va fi înlocuit cu motorul produselor eco, mai scumpe și mai „rentabile”, care va da un alt ran­dament capitalurilor de orice fel.

Nemaivorbind de fenomenele „natu­rale” pe care progresul tehnologic, ecuația socială și polarizarea din inte­riorul economiilor le vor produce: robo­tizarea; Inteligența Artificială; alianțele comerciale între polii geo-economici; accesul la alte resurse potrivite noii paradigme economice, care vor înlo­cui cu încetul hidrocarburile; precum și, atenție, marea industrie a educației, care va trebui să însoțească aceste fe­nomene, pentru a le face producătoare de efecte.

Asta e poarta, noua poartă, în fața că­reia ne aflăm – așa cum s-a mai aflat omenirea în buza marii revoluții indus­triale din secolul XIX.
Iar în fața porții se află mica economie a României. Care, în ultimii 15 ani, a fost marele benefi­ciar al „lohnului industrial” – manufac­tura industriilor din economiile Vestului, când a fost vorba de confecționat pie­se pentru mașinile făcute sub patentul altora, volane, banchete, șuruburi de toate felurile, ba chiar și complicatele cutii de viteze, care nu sunt date – nu-i așa? – chiar pe mâna unor nepricepuți.

(Citiți și:””ROMÂNIA ÜBER ALLES” – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. A apărut: Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

Problema e că tracțiunea economiei noastre a fost industria bazată pe acest lohn, care își va scădea semnificativ aportul în următorul deceniu. O mașină electrică are de trei ori mai puține pie­se decât una pe combustibil, ceea ce nu e o glumă pentru industria unei țări care trăiește din confecționarea piese­lor. Dacă adăugăm aici că alt motor de creștere e consumul de produse din Est (ungurești și poloneze) cumpărate cu bani împrumutați de la băncile din Vest, e limpede că suntem blocați în trecut.

Astfel că România trebuie să înțeleagă acum – chiar acum! – că acele 30 de miliarde de euro din PNRR nu sunt bani de „refacere” după criză. Nu mai avem ce reface, morții tocmai își îngroapă morții – iar de groapă numai viziunea unui plan de țară de poate salva.
Sunt banii de orientare a eco­nomiei către viitor, biletul de intrare pe poarta cea nouă. Căci poarta veche nu mai există. Ea a fost tăiată, tocmai o cară cineva în fundul curții, și va fi, pentru următorii 20 de ani, lemn de foc.

(CRONICILE Curs de guvernare – un ghid de navigare prin Istoria vremii tale)

***

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.3.2021

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    31.3.2021, 1:03 pm

    1.Nu putem vorbi de “un plan de tara”, cita vreme viziunea si modul de constructie a acestuia sint inexistente.Daca nici marile publicatii economice nu inteleg rolul competitivitatii economice nationale in procesul de reconstructie economica si industriala de genul celei de a “patra revolutii industriale”, ce sa mai asteptam de la clasa politica, actionara pasiva la butoanele inapoierii economice si industriale?
    2.Cea mai scumpa “materie prima” utilizata in productia de bunuri a devenit forta de munca, astfel ca celelalte vor fi pe planul secund.Produsele denumite de “unica folosinta” datorita unor componente scumpe si nereparabile (capsulate) isi vor diminua pretul, dar nu se vor putea intoarce la firma de reparatie dupa perioada de garantie.Miniaturizarea electronica si prelucrarea robotica elimina posibilitatea demontarii si remedierii prin inlocuire a unor piese de lucru.De asemenea viteza imbunatatirii energetice si imperativele economisirii acesteia, fac utilizarea unor bunuri depasite (in acest fel) mai perdanta decit inlocuirea lor.Solutia ramine recuperarea dupa incheierea ciclului de utilizare, cu reutilizarea metalelor si materialelor reciclabile.
    3.De trei decenii poarta “noua” a reindustrializarii Romaniei a ramas inchisa si asa va ramine si in deceniul in curs, daca publicatiile economice cauta “proiectul de tara” acolo unde nu exista.Adica in masuri ori seturi de masuri punctuale si strategii teoretice, ignorind oferta ferma de sustinere a evaluarii si promovarii unui proiect de tara operational.
    4.Probabil ca odata cu iesirea din pandemie, cind Romania isi va intelege starea de faliment economic si financiar, toata lumea va cauta salvarea economica acolo unde se afla: in constructia “programatica” de tara!

Lăsați un comentariu


Stiri

Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan, exerciții militare comune la frontiera cu Afganistan

Iulian Soare

Unități militare din Rusia și din Uzbekistan au început marți exerciții militare lângă frontiera cu Afganistan, pe fondul temerilor că deteriorarea stării de securitate din… Mai mult

Stiri

Prețul electricității urcă până aproape de 1.000.000 de lei / kWh la bursă, sub tensiunea cererii din Ungaria

Adrian N Ionescu

Prețul electricității a bătut încă un record istoric din această vară, cotând la 981 de lei / MWh pe piața spot cu livrare joi (piața… Mai mult

Europa

Activistul bielorus Vitali Şişov a fost găsit spânzurat, într-un parc din Kiev

Iulian Soare

Poliția din Ucraina a anunțat marți că activistul din Belarus Vitali Şişov (foto) a fost găsit mort într-un parc din apropierea locuinței sale din Kiev,… Mai mult

Europa

Elveția / Poliția dispersează un protest al activiștilor climatici organizat în districtul financiar Zurich

Iulian Soare

Poliția elvețiană a îndepărtat luni dimineață activiști climatici care protestau în cartierul financiar din Zurich împotriva băncilor care finanțează tranzacții cu combustibili fosili. Zeci de… Mai mult

Stiri

Atleta bielorusă Kristina Timonovskaia a fost primită în Ambasada Poloniei din Tokyo, unde a primit viză umanitară

Razvan Diaconu

Kristina Timonovskaia, atleta bielorusă care a cerut duminică ajutorul autorităților japoneze după ce a fost rechemată în în țară înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de… Mai mult

Stiri

Cartea de identitate electronică – vor fi emise anul acesta 5.000 de bucăți, doar la Cluj Napoca

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a participat luni, la Cluj Napoca, la debutul procesului de  emitere a cărţii de identitate electronică, în cadrul unui proiect-pilot… Mai mult

Stiri

Topul lipsei de respect: În cât timp răspund la telefon distribuitorii de electricitate clienților lor

Adrian N Ionescu

Distribuitorii de electricitate, care au în administrare rețelele până la contoare, răspund cu întârzieri mari (sau deloc) la apelurile clienților, care (cel mai adesea), reclamă… Mai mult