N-ar trebui să se îndoiască nimeni de meritele militare ale generalului Nicolae Ciucă. În lungul șir de realizări profesionale se adună funcții de conducere în operațiunile din Irak și Afganistan, cursuri serioase de perfecționare în chiar tranziția Armatei spre NATO – astfel că funcția de ministru al Apărării pentru un om care are tot ce e necesar ca să înțeleagă ecuațiile de securitate i se potriveste mănușă.
Dar numirea generalului – fie el și în rezervă – ca premier interimar este o decizie proastă a președintelui Iohannis:
Semnalul e foarte bizar – atât în interior cât și în exterior – căci nu de competență pe terenul de luptă vorbim aici, nu de o stringentă problemă de securitate care, dacă ar lovi România, ar reclama relațiile sale militare (deși, chiar și într-un război tot de o guvernare civilă am avea nevoie); nu vorbim nici de securizarea pârghiilor de acțiune guvernamentală în această perioadă de provizorat politic, care e tot o afacere civilă.
Dacă decizia numirii generalului a fost luată cu ochii la eficiența conducerilor militare a spitalelor Covid aflate în plin haos managerial – atunci să fim conștienți cu toții că asta e o Anormalitate, care trebuie remediată rapid, pe cale de politici civile – nu înlocuită cu o Anormalitate și mai mare.
Căci noi deja suntem pe o pantă a acumulării de grade în toate instituțiile civile, de nici nu se mai știe dacă e chiar ca în armată – funcția bate gradul sau invers:
pur și simplu, Politica românească (de la parlament la consiliile locale) și Administrația (de la guvern la ”aparatul tehnic” din primării), e plină de grade, ca și cum școlile civile n-ar mai fi în stare să producă funcționari profesioniști, posesori de competențe și dedicați misiunii publice care este fișa lor de post.
Nici n-avea cum să fie altfel, de vreme ce înțesarea instituțiilor de decizie cu militari de toate felurile sau cu ”specialiști în apărare” pare să fie o strategie bine pusă la punct:
În primul rând, în timp ce Franța își pregătește decidenții din politică și administrație la ENA (Ecole Nationale d Administration), România și-a făcut Colegiul Național de Apărare, sub egida sectorului militar – și se mai miră că administrația e așa cum e, odată ce abia mai găsesti vreun politician profesionist care să nu fi trecut pe la ”Apărare”. Că administrație de unde să învețe?
În al doilea rând – mii de tineri pensionari, ieșiți la pensie între 40 si 50 de ani din toate structurile militarizate ale țării – de la Armată la MAI, de la SRI la Jandarmerie etc, etc – s-au reangajat în administrație și în tot felul de instituții publice, astfel că, organizând mai ”militărește” rezistența la schimbare, garantează ineficiența și rămânerea în urmă a unor sisteme care ar trebui să duduie de competență și expertiză civilă.
Și exemplele pot continua.
Revenind, însă, la problema interimatului pe funcția de premier – numirea unui militar – oricâtă excelență profesională a dovedit în chestiuni de securitate – ea urâțește acest tablou și îndepărtează – fie și măcar simbolic – sensul democrației cu adevărat civile a unui stat european:
Ce-aveau Raluca Turcan, sau Virgil Popescu, sau Florin Cîțu, sau pur și simplu oricare dintre miniștrii civili – ai partidului tămâiat zi și noapte de președinte pentru competența miniștrilor săi – de nu s-au potrivit unei opțiuni civile? Sau chiar Nelu Tătaru – ministrul Sănătății al unei țări aflate în criză sanitară – iată un alt mod de-a privi interimatul aflat sub presiunea crizei.
Dar pare să nu fie de ajuns: generalul Nicolae Ciucă figurează ca prima opțiune pe lista prim-ministeriabililor în noul guvern – fapt care înrăutățește lucrurile din două motive:
Primul motiv stă în argumentele enumerate mai sus: să nu găsească România un civil competent și cu relații europene funcționale care să preia guvernarea de pe poziția unei democrații perfect liberale? Concurăm cu noua formațiune politică AUR la numărul de ofițeri deveniți parlamentari?
Săptămâna trecută s-a strecurat prin guvern memorandumul prin care SRI se va ocupa de securitatea sistemelor critice a 61 de instituții publice (pus în dezbatere – sanchi! – chiar de alegeri și de sărbători): cu un general la guvern și cu alți generali pe informațiile instituțiilor civile, ne întoarcem în pozele cu generalul Gabriel Oprea? Și numim asta ”modernizarea României”?
Al doilea motiv e mai complex și ține de stabilitatea politică a viitorilor 4 ani fără alegeri – stabilitate care trebuie garantată de transparență și confruntări politice autentic democratice și care presupune lideri cu autoritate în partide și expertiză politică dincolo de orice îndoială :
PNL și PSD, ca niște feline mari ce sunt, se conduc greu, necesită știință politică adevărată și abilitatea de-a administra echilibrul între taberele puternice grupate după opinii, după viziuni diferite, după interese economice diferite. Cine vrea să guverneze neturburat trebuie să (știe să) țină în mână partidul, grupările din interiorul său și facțiunile predispuse la derapaje.
Admițând că scenariul este ca Ludovic Orban să preia șefia Camerei, iar generalul Ciucă să fie executantul desăvârșit la guvern (după modelul Dragnea-Dăncilă):
e chiar sigur că așa ceva ar funcționa cu un partid mare ca PNL în spate și cu aliați la guvernare imprevizibili și pretențioși?
Întrebarea se referă la faptul că, având în față 4 ani fără alegeri, nu avem voie să pierdem nicio zi cu certuri în coaliție sau chiar în interiorul PNL, provocate între guvern și majoritatea parlamentară. Certuri? Mai bine să vorbim de rezistența tăcută la schimbare – acea rezistență care, în 30 de ani, a dărâmat noaptea ceea ce se construia ziua.
Un militar în fruntea viitorului guvern? Nu faceți asta, dle. Președinte:
un economist știutor de carte sau un inginer hârșit în administrație și viața politică – oricare dintre ei știind nu doar ce vrea, ci și cum să vrea – n-are cum să nu se găsească în partidele noastre politice de oameni deștepți.
Nu știm dacă viața noastră politică și administrația se vor demilitariza mai devreme de-o generație: dar până atunci avem de salvat percepția statului – și chiar și aparențele – și, în orice caz, următorii 4 ani fără alegeri din care n-avem voie să pierdem nici măcar o zi.
14 răspunsuri
Domnule Grosu, am cautat comentariile dv. ref. la Gabriel Oprea, la vice-premierul Gabriel Oprea. Nu am gasit nimic! Sa inteleg ca aveti mai multe masuri in a judeca situatiile si oamenii?
să vă ajut:
https://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-divizia-adela.html
Excelent articol, domnule Grosu ! As mai veni doar cu observatia – rezultata din obsesia mea permanenta privitoare la decaderea continua, dupa revolutie, a scolii romanesti de toate gradele – ca, deocamdata, in RO nu prea ai unde sa inveti cum se face administratie, asa cum se invata in scolile franceze dedicate, pur si simplu pentru ca nivelul „profesorilor” e atat de jos – cam ca in toate domeniile, la noi – incat ei oricum nu pot transmite o stiinta a administratiei de valoarea ceruta in lumea contemporana, ca in Franta, de exemplu. Pe de alta parte, gnadire „nemtzeasca” a presedintelui doar atata a putut produce, fiindca nici dumnealui nu are cine stie ce studii profunde pe alt meridian decat cel al Romaniei. Eu as propune guvernului sa instituie niste burse de studiu al administratiei pentru cat se poate de multi studenti romani, merituoasi, nu oricare, ce pot fi obligati prin contract sa nu „dezerteze” la sfarsitul studiilor, ci sa revina in tara pentru a reforma administratia Romaniei. E cam tarziu, dar trebuie facut acest lucru, ca sa ajungem vreodata sa culegem niste roade ale bunei administrari a tarii. Deocamdata, administratia este impanata, la noi, cu oportunisti adusi politic pe functii in care nu sunt capabili – de la directori, la simpli functionari – sa faca ceea ce trebuie. Toata aceasta situatia decurge din paguboasa si anti-patriotica mentalitate romaneasca ce ii impinge pe cei mai multi sa considere poporul doar ca pe o oaie de tuns, daca se iveste prilejul.
Mi se pare un articol al căror argumente sunt cat se poate de proaste!
1. De ce sa formeze o falie de tip noi si ei? (Civili și militari) Sa nu uitam ca pana la urma suntem toti romani, iar daca stai sa gândesti faptul că ai avut 30 de ani conducere civila si nu s-au întâmplat multe lucruri frumoase… e nevoie de o schimbare si cu asta cred ca suntem toti de acord. In ce consta schimbarea? Pana la urma si asta e o schimbare si momentan ne putem da cu parerea daca e buna sau nu, nimic mai mult. Sa nu uitam ca pana la urma un general, ca vrei, ca nu vrei, are dezvoltat sentimentul de patriotism! Cred ca asta e prima condiție pentru un conducător: sa fie patriot! Mai ramane sa stie sa si faca (aici are nevoie de experți, la fel ca orice politician civil). Cat despre știința lui in arta negocierii… o sa vedem. În ansamblu, nu vad o decizie dramatică sau rea asa cum este prezentată în articol. Mai este de luat in considerare si ca este un om nou (deci are o oarecare credibilitate) si vine din armata (instituția cu cel mai mare grad de încredere în rândul populației). Luând cele două in considerare si gandindu-ma la reformele necesare, cred ca va fi bine pentru ca vor fi mai usor de acceptat de publicul larg.
Gresita argumentarea, din naivitate si necunoastere a mecanismelor democratiei liberale care trebuie sa fie civila si laica.
Militarii n-au ce cauta in administratie decat in situatii cu totul exceptionale si limitate in timp. In multe tari democrate, ministrii Apararii sunt civili, unii chiar femei.
Deci, respectarea unor principii ale democratiei liberale este obligatorie, indiferent de conjuctura – de aceea se introduc criterii de acordare a fondurilor europene conditionate de situatia democratiei interne in tarile membre UE.
Reversul – adica amestecatura criteriilor prin abandonarea principiilor democratiei liberale – duce la aparitia avortonilor politici de tip AUR.
Imi pare nespus de rau ca nu stiu ce parere ati avut cand a fost Veorica prim ministru… Banuiesc ca f. buna! Dupa 30 de ani de bezna, eu as desfiinta aceste secte nenorocite numite partide! Cat despre d-l Ciuca, de ce n-am incerca si cu el? Argumetele d-voastra imi par ridicole, ca sa fiu bland!
De la aceste pareri exprimate public pana la inscrierea in AUR este doar un pas care trebuie facut daca aveti responsabilitatea acestor pareri.
In Guvernul actual exista deja persoana perfecta pentru a deveni prim-ministru. Aici ma refer desigur la Bogdan Aurescu. Este o persoana foarte apropiata de Johannis, cu o reputatie excelenta de profesionist, e o optiune aproape irefuzabila de catre USR. Totodata este si suficient de putin conexat unui anume partid pentru a conduce un guvern de coalitie, guvern care va necesita un nivel foarte mare de diplomatie, pentru a impaca si capra si varza.
Klaus Johannis nu a fost ales pentru ca i-ar fi impresionat pe romani cu inteligenta sa! A fost ales pentru ca romanii , satui de conducatori romani hoti si ticalosi au sperat ca un sas va conduce cu mai multa cinste si corectitudine.
Din pacate KJ a fost repede imbrobodit de militari si servicii pe care nu a reusit sau nu a vrut sa-i trimita la treburile pe care trebuiau sa le faca.
Ce a scris dl Grosu demonstreaza exact aceasta viziune a lui KJ!
Cred că situația e disperată.
1- PNL a obținut un „succes” identic cum a câștigat PDL cindva capitala cu șefa de campanie Udrea. Un dezastru.
2- deficitul bugetar a bătut oricare record din întreaga istorie romaneasca.
3- mai sint doar puține zile că sa prezentam obligatoriu planurile pentru miliardele din Recovery Fund și suntem în pom.
– pandemia a fost catastrofal gestionata fără să se înțeleagă că era prioritatea organizativa și financiară a guvernulu.
Ca urmare, cred că un fel de ” Horia Sima” (din trecutul nostru) a propus un general ca prim ministru. Atunci regele a acceptat, acum președintele la fel.
Situația e absolut tragică.
Un fel de reeditate Polonia 1981-1989 cînd tot un general a încercat să salveze sistemul polonez socialist.
Nu a reușit.
Sintem intr-o situatie financiara si morala atit de jalnica incit avem nevoie de o persoana care sa fie capabila sa organizeze eficient conducerea, sa fie capabila sa faca curatenie rezistind la presiunile politice
Nu cred ca sintem in pericolul unei dictaturi si cu atit mai mult una militara. Ne apropiasem de asa ceva pe vremea lui Adrian Nastase si apoi a lui Dragnea. Deci tot civilii au facut-o lata. Am putea incerca si cu un fost militar. Care are un trecut ireprosabil . Ca profesionist , ca un eficient organizator.
Cred ca mai degraba e panica faptului ca un militar ar putea sa faca o curatenie mult prea profunda prin administratie si sa rupa lanturi de interese asezate de zeci de ani acolo
Parlamentul ramane cel care are ultimul cuvant.
Un alt stil de management este absolut necesar. Acesta ar trebui sa fie obiectivul, nu „militarizarea”.
Cat priveste alternativele Presedintelui, dintre PNListii din frunte, acestea nu sunt cu mult mai bune decat a fost Dancila sau Tudose.
1.N-are nici o importanta cine va fi numit P.Ministru, deoarece Romania se afla in acelasi vid programatic economic aplicat (si teoretic) ca in anii 90.
O scoala de administratie „n-are cu ce” sa fie facuta, deoarece nu exista fondul stiintific-economic (aplicat si teoretic) care sa constituie material „didactic” de curs, iar microeconomia (intreprinderii) si macroeconomia (administrarii bugetare) nu ajuta cu nimic in acest sens.
Romania are nevoie imediata de o „SCOALA DE ADMINISTRARE A DEZVOLTARII ECONOMICE-INDUSTRIALE” rapide, capabila sa INTELEAGA SI PROMOVEZE proiectul de tara cu obiectivul reconstructiei industriale si sa sustina drumul catre domeniul IT al elevilor incepind cu clasa a IV-a.
2.Ori Romania a refuzat sistematic (prin presedentie si guverne) proiectul de tara cu obiectivul respectiv, care ar fi creat sustinerea financiara a unor CLUBURI IT in fiecare localitate.Astfel s-ar fi „recuperat” citeva mii de elevi ca viitori specialisti in informatica, dintre cei care altfel ar fi pierdutii acestei profesii, din lipsa preocuparii pentru noua generatie „a celei de a patra revolutii industriale”!Ei s-ar fi adaugat acelor mii care in mod firesc se indreapta spre acest domeniu!
3.Odata cu pierderea alegerilor de catre PNLiberal (datorita premierului Orban care a refuzat evaluarea si promovarea PROIECTULUI DE TARA propus personal dumnealui) – dl. Johanis n-are nici o solutie la dezastrul economic si financiar national actual, odata ce insasi proiectul prezidential DE TARA (promis cu 400 de specialisti) s-a dovedit irealizabil.
Indiferent pe cine numeste acum, ori cu cine il va schimba pe parcurs, P.Ministrul desemnat nu are solutii pentru ceeace d-l Stefan60 inventaria ca probleme economice grave, ele fiind multe altele.
In concluzie – Presedintele Johaniss indiferent pe cine desemneaza ca prim ministru, NU PROPUNE O SOLUTIE pentru Romania esuata economic, fiindca n-o are, asa cum ea lipseste la toate partidele.
4.Solutia unica este „Proiectul de tara” cu obiectivul reconstructiei industriale, pe care sper ca Presedintele si noul PM sa le evalueze si implementeze in economie.
Acesta este un INDREPTAR tehnic si aplicat pentru atragarea masiva a investitorilor industriali straini care sa creieze locuri de munca industriale, cit si pentru absorbtia si utilizarea banilor UE pentru infrastructura nationala.
prof. Caliman I. Eugen
consultant independent
constructor proiect de tara.
Ciuca este omul potrivit mai ales ca si contra-pondere la servicii !
Iohannis vrea sa curete administratia si decizia politica de infiltrati si are ok din SUA si UE – important aspect!
Iohannis nu mai candideaza si nu-i pasa daca PNL vrea sau nu.