luni

4 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 noiembrie, 2020

(Textul de mai jos este editorialul – și purtătorul mesajului principal – al nr. 92 (proaspăt apărut) al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, sub coverul ”România ÜBER ALLES – interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea”.

Detalii despre acest număr al CRONICILOR:

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)


AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Redacția)

***

În interiorul UE, România se aseamănă cu toate celelalte state prin participarea la economia integrată și avantajele care decurg din mecanismele de sprijin și de convergență comunitare.
Se deosebește, însă, de unele: de cele care „stau” (mult) mai departe de arcul Carpaților – adică prin apropierea de Rusia, cu care niciuna din statele estice ale UE nu are experiențe fericite.


Această stare de fapt – printre altele, mai complexe, dar mai puțin implacabile decât această stare de fapt – pune România în situația perpetuă de a negocia în interiorul UE sprijin politic și concesii care să ne păstreze pe harta echității comunitare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că România trebuie să se trezească rapid și să-și mobilizeze tot ce are mai bun ca resursă umană capabilă să negocieze.

Să le luăm la rând:

Problema României e una de convergență – la fel cu cea a Poloniei, Ungariei, a micilor state baltice – dar instrumentele de convergență nu se pot opri doar la sprijinul financiar dat de fondurile nerambursabile, ci e nvoie de implicarea în marile proiecte europene privind construcția noii economii. Altfel, suntem într-un permanent dezavantaj – și iată de ce:

Marile trasee de infrastructură și autostrăzi din statele vestice – la care aspirăm să convergem – s-au făcut direct și fără suprareglementările actuale. Azi, când în România apare nu știu ce specie de insectă pe câmpul prin care trece autostrada, lucrările se opresc, autostrada intră în stand by și dezvoltarea odată cu ea. Din aceeași poveste – unul dintre pilonii podului de peste Dunăre de la Brăila tocmai s-a oprit pentru că în zonă cuibărește nu știu ce pițigoi: or, nu așa s-a dezvoltat Europa de Vest.

Marile capitaluri, marile companii și marile branduri din Vest s-au acumulat și construit în perioade de dereglementare:
azi e greu să mai construiești și să mai susții mari jucători ai economiei naționale cu legislația antitrust europeană (care a ajuns să dezavantajeze inclusiv UE în competiția cu SUA și China) – companii autohtone care să spargă tavane spre nivelurile următoare și să intre în piețe ca forțe economice cu un cuvânt greu de spus.

Green Deal – dincolo de argumentele științifice pe care stă fundamentul său oficial – e un caz-școală de hazard moral perfect câtă vreme nu există compensații față de care miliardele alocate sunt pur și simplu mărunțiș: Europa de Vest s-a dezvoltat 200 de ani pe bază de hidrocarburi și „poluare”, iar astăzi, când economiile emergente scot capul spre nivelul următor, se spune „stop joc” – de azi înainte nu mai poluează nimeni. Dezavantajul acestor state – al României, mai bine zis – e că rămân cu atuuri energetice nevalorificate: după ce Germania și-a făcut – în pofida legislației europene – Nord Stream 2, UE anunță că nu va mai finanța proiectele pe gaze ale unei țări ca România, deși gazele sunt considerate combustibilul de tranziție către economia verde.

Mai sunt exemple, peste care trecem, oprindu-ne totuși la cel al Olandei (Țările de Jos) – puterea colonială care astăzi dă lecții în Europa și care îi blochează României intrarea în Schengen, intrare care ar pune în valoare, în fine, Portul Constanța – condiționează cu veto decizii comunitare în funcție de complicata ei agendă politică internă și de interesele – fără nicio legătură cu valorile europene – legate de portul Roterdam. Adică – nici măcar Schengen?

(Citiți și: ””Suntem deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției” – interviu cu Mateusz Walewski, economist-șef și director de cercetare la Banca națională de Dezvoltare din Polonia”)

Ceea ce România insistă să Nu înțeleagă este că acesta e un joc al intereselor economice – în care orice fel de negociere în interiorul UE este permisăși pentru care trebuie să scoți în față oameni competenți, credibili, vizionari, cu relații personale și profesionale dincolo de orice dubiu:

Ungaria are un „minister al afacerilor externe și al comerțului exterior” – adică politica externă și cea economică sunt comasate, iar Viktor Orbán bate Balcanii pentru a înnoda relații cu aspiranții la aderarea la UE.
Polonia are în fiecare țară europeană de 6-7-8 ori mai mulți legați comerciali decât România – unde mai pui competența și criteriile de realizare a obiectivelor care-i califică.
De Cehia nu mai vorbim – niciun drum nu are cum să o ocolească, iar Slovacia beneficiază de atuurile statelor din zona euro, pentru care se grăbesc să ajungă acolo și Bulgaria și Croația.

La București e pace – ce pică pică – ”bine că luăm și nu dăm”.

Întreb și eu: „Există în România cineva la Externe care să aibă în telefon cele 50-70 de numere din UE care contează și la care dacă sună chiar i se răspunde?”.
”Există – primesc răspunsul: sunt vreo 5-6-7 oameni care pot face asta. Dar niciunul nu are poziție de decizie”.

Cu o Rusie tot mai agresivă în coastă și cu o Europă care n-are timp să mai aștepte convergența noastră, România și Polonia nu au decât o singură șansă de-a accede la nivelul economic occidental: să ardă etapele și să aterizeze direct în viitor – ceea ce presupune viziune și sisteme educaționale foarte performante – în timp ce azi, în prezent, își adjudecă parteneri influenți, își negociază dosare concrete, sunt vocale și au un loc precis și de necontestat în jurul mesei deciziilor. Într-o Europă în care fiecare lider care merge la summiturile de la Bruxelles știe: „Nimic fără țara mea!”.

În acest moment de inflexiune, în care se joacă cărțile viitorului – nimic partinic, nimic ideologic: just business.

***

Detalii despre titlurile și autorii acestui număr al CRONICILOR:

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

AICI- Sumarul numărului 92 al CRONICILOR (și locul de unde poate fi cumpărată online)

AICI- Ce sunt CRONICILE (și locul de unde poate fi cumpărată online toată colecția)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Dezamagit.
    Un ton nationalist tip Orban-Ungaria, moralist fata de fostele puteri coloniale !?
    Nu ma asteptam, tocmai acum cand sunt perspective – sub presiunea presedintelui Iohannis, ca PNL, alaturi de adversarul USL+, dupa alegerile apropiate, sa demareze modernizarea Romaniei. Pe baza legislatiei actuale UE si respectand principiile de dezvoltare UE.

    1. Articolul atentioneaza ca doar banii nu fac din Romania in 2030 o tara integrata in UE si in afara pericolului Rusiei.
      Fara o diplomatie ridicata la rang de arta cu superprofesionisti in posturi cheie putem sa pierdem mult mai mult decit miliardele promise acum.
      Batalia interna dintre partide, lupta dintre noi referitoare la fiecare criza aparuta periodic si care ne consuma total pina ce inevitabil se iveste urmatoarea criza in spatiul romanesc ne face sa nu mai sesizam ca ignoram total miscarile globale la care iau parte activ si cu succes majoritatea statelor UE si nu numai
      Ungaria un stat pe jumatatea Romaniei cu derapaje in totalitarism si coruptie la nivel inalt reuseste sa isi faca vocea ascultata si avantajele financiare mentinute. Toate acestea gratie unei diplomatii exceptionale
      Diplomatie pe care Romania o mentine mediocra fiind preocupata doar de razboiul total dus zi de zi intre noi

  2. Stimate

    Strejaru,

    1.Romania n-a realizat inca tranzitia institutionala si economica la un capitalism functional, esuind intr-un postcomunism in care este stagnanta econonmic din lipsa de proiectul de tara care sa asigure o transformare capitalista totala.
    Ungaria la care va referiti a devenit locatie de INVESTITII INDUSTRIALE MAJORE, ca urmare a depasirii Romaniei in acest sens, indicele sau de competitivitate economica 50 fiind superior (cu 24 de puncte) celui romanesc (catastrofal) 74!
    Dezvoltarea economica si industriala in genere (sau a Ungariei in cazul de fata) n-au nimic de a face cu „diplomatii exceptionale”, cita vreme nu se trece de linia ROSIE stabilita de UE pentru zona democratica!
    2.Diplomatia economica exista in fiecare tara Estica si chiar in lipsa acesteia, institutiile de CONSULTANTA ECONOMICA si evaluare a COMPETITIVITATII fac cuvenita diplomatie a dezvoltarii, indicind firmelor industriale sa investeasca unde mediul economic si institutional este (relativ) performant (ca in Ungaria de pilda), fie sa evite cu strasnicie zone de nefunctionalitate econonmica de gradul actual al Romaniei!
    3.Chiar daca la EXTERNE ar fi angajati si ar activa toti specialistii in domeniile bugetare si economice, investitorii industriali majori NU vin in Romania datorita blocajului absolut pentru afaceri, constituit de mediul economic toxic si nefunctional!
    De aceea, miscarile precipitate si efortul de repornire si iesire din Criza pandemiei va aduce in Romania doar citeva intreprinderi de montaj simplu si productie de piese pentru industriile din tarile dezvoltate sau Estice, cu valoare adaugata redusa.
    O imbunatatire economica majora, o REVOLUTIE ECONOMICA dupa pandemie este imposibila fara un proiect de tara, capabil sa organizeze in mod operational acest proces si fara aducerea competitivitatii economice cel putin la indicele 50 al Ungariei.
    Competitia cu tarile estice sau emergente asiatice pentru investitii industriale nu este de natura diplomatica, ci institutionala si de capacitate a mediului economic de a asigura succesul material si financiar al investitiilor industriale straine!
    4.Daca va amintiti, P.M. Ponta a realizat o diplomatie economica fara precedent dupa 2012, in urma careia ne-a asigurat de crearea a 200 de milioane de noi locuri de munca anual, investitii industriale chineze si americane de 20 de miliarde de Dolari, crestere economica INDUSTRIALA! de 4 la suta anual, grupul 3 si 4 la Cernavoda, hidrocentrqala Tarnita si cite si mai cite investitii majore!
    Dupa cum stim, in cuda periplului P.M. Ponta in tarile dezvoltate, nici un investitor industrial n-a pus piciorul in Romania, dupa ce au evaluat si dat cu CAPUL de starea dezastruoasa a competitivitatii si toxicitatea mediului economic romanesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Dezamagit.
    Un ton nationalist tip Orban-Ungaria, moralist fata de fostele puteri coloniale !?
    Nu ma asteptam, tocmai acum cand sunt perspective – sub presiunea presedintelui Iohannis, ca PNL, alaturi de adversarul USL+, dupa alegerile apropiate, sa demareze modernizarea Romaniei. Pe baza legislatiei actuale UE si respectand principiile de dezvoltare UE.

    1. Articolul atentioneaza ca doar banii nu fac din Romania in 2030 o tara integrata in UE si in afara pericolului Rusiei.
      Fara o diplomatie ridicata la rang de arta cu superprofesionisti in posturi cheie putem sa pierdem mult mai mult decit miliardele promise acum.
      Batalia interna dintre partide, lupta dintre noi referitoare la fiecare criza aparuta periodic si care ne consuma total pina ce inevitabil se iveste urmatoarea criza in spatiul romanesc ne face sa nu mai sesizam ca ignoram total miscarile globale la care iau parte activ si cu succes majoritatea statelor UE si nu numai
      Ungaria un stat pe jumatatea Romaniei cu derapaje in totalitarism si coruptie la nivel inalt reuseste sa isi faca vocea ascultata si avantajele financiare mentinute. Toate acestea gratie unei diplomatii exceptionale
      Diplomatie pe care Romania o mentine mediocra fiind preocupata doar de razboiul total dus zi de zi intre noi

  2. Stimate

    Strejaru,

    1.Romania n-a realizat inca tranzitia institutionala si economica la un capitalism functional, esuind intr-un postcomunism in care este stagnanta econonmic din lipsa de proiectul de tara care sa asigure o transformare capitalista totala.
    Ungaria la care va referiti a devenit locatie de INVESTITII INDUSTRIALE MAJORE, ca urmare a depasirii Romaniei in acest sens, indicele sau de competitivitate economica 50 fiind superior (cu 24 de puncte) celui romanesc (catastrofal) 74!
    Dezvoltarea economica si industriala in genere (sau a Ungariei in cazul de fata) n-au nimic de a face cu „diplomatii exceptionale”, cita vreme nu se trece de linia ROSIE stabilita de UE pentru zona democratica!
    2.Diplomatia economica exista in fiecare tara Estica si chiar in lipsa acesteia, institutiile de CONSULTANTA ECONOMICA si evaluare a COMPETITIVITATII fac cuvenita diplomatie a dezvoltarii, indicind firmelor industriale sa investeasca unde mediul economic si institutional este (relativ) performant (ca in Ungaria de pilda), fie sa evite cu strasnicie zone de nefunctionalitate econonmica de gradul actual al Romaniei!
    3.Chiar daca la EXTERNE ar fi angajati si ar activa toti specialistii in domeniile bugetare si economice, investitorii industriali majori NU vin in Romania datorita blocajului absolut pentru afaceri, constituit de mediul economic toxic si nefunctional!
    De aceea, miscarile precipitate si efortul de repornire si iesire din Criza pandemiei va aduce in Romania doar citeva intreprinderi de montaj simplu si productie de piese pentru industriile din tarile dezvoltate sau Estice, cu valoare adaugata redusa.
    O imbunatatire economica majora, o REVOLUTIE ECONOMICA dupa pandemie este imposibila fara un proiect de tara, capabil sa organizeze in mod operational acest proces si fara aducerea competitivitatii economice cel putin la indicele 50 al Ungariei.
    Competitia cu tarile estice sau emergente asiatice pentru investitii industriale nu este de natura diplomatica, ci institutionala si de capacitate a mediului economic de a asigura succesul material si financiar al investitiilor industriale straine!
    4.Daca va amintiti, P.M. Ponta a realizat o diplomatie economica fara precedent dupa 2012, in urma careia ne-a asigurat de crearea a 200 de milioane de noi locuri de munca anual, investitii industriale chineze si americane de 20 de miliarde de Dolari, crestere economica INDUSTRIALA! de 4 la suta anual, grupul 3 si 4 la Cernavoda, hidrocentrqala Tarnita si cite si mai cite investitii majore!
    Dupa cum stim, in cuda periplului P.M. Ponta in tarile dezvoltate, nici un investitor industrial n-a pus piciorul in Romania, dupa ce au evaluat si dat cu CAPUL de starea dezastruoasa a competitivitatii si toxicitatea mediului economic romanesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: