fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Un tablou: bolile infecțioase care omoară anual mii de români

3.659 români au murit din cauza bolilor infecțioase și parazitare în 2018 – anul pentru care există statistici complete. Unele din aceste afecțiuni au fost… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

Cristian Grosu / Momentul 02.2020: cum va schimba Covid lumea

de Cristian Grosu , 17.3.2020

Covid-19 schimbă lumea cu repeziciune, dar înainte de-a înșira transformările ireversibile care tocmai se petrec sub ochii noștri, câteva principii de plecare:

a), O criză e amplificată întotdeauna de reacțiile la ea. Cu cât măsurile anticriză sunt mai riguroase, cu atât reacțiile sunt mai iraționale – lucru care produce efectul de turbion.

În cazul Covid, nu măsurile sunt exagerate, ci iraționaitatea cu care sunt asimilate și aplicate. Efectul iraționalității se multiplică în economie – adică acolo unde sunt elaborate resursele luptei cu criza.

b), Singura abordare pragmatică pe care am văzut-o la liderii lumii a venit din Germania: nemții au fost primii care au vorbit explicit, prin gura cancelarului Merkel și au admis public că 60-70% din populație va fi, într-un timp oarecare infectată.

Singurul scenariu fezabil pe baza căruia se poate lucra e tocmai această realitate: că și în România vor fi infectați cel puțin 50% din populație la un moment dat. Și pe baza unui atare scenariu se poate face un plan pentru ce va urma, economic vorbind, după criza Covid.

c), ”Plan”: jucătorii din economia reală, antreprenorii, știu că e contraproductiv să sufli în iaurt atunci când vine vorba de afaceri și că secretul succesului constă, de cele mai multe ori, în știința de-a deosebi între ciorba fierbinte sau călduță și iaurt.

În iaurt pot sufla statul și corporațiile – pentru că ele vor rămâne, oricum, în picioare: dar în afacerile antreprenoriale nu au ce căuta exagerările inutile: respecți regulile și atât. Solidaritatea din plan social trebuie neapărat transferată și în economie.

d), Pentru că punctul c) mai cere o precizare: criza economică provocată de Covid – a cărei amplitudine nu poate fi evaluată încă de nimeni – are o natură fundamental diferită de cea din 2008: dacă în urmă cu 12 ani contagiunea era una pur financiară și legată foarte strict și foarte ”mecanic” de resurse, acum propagarea e pur emoțională: nu te poți închide în casă tu, manager sau midle-manager, pentru că vreo câteva sute de oameni din 20 de milioane au fost infectați: asta nu mai are legătură cu ”conștiinciozitatea” și cu deprinderea civilizată de-a respecta regulile, ci cu altceva:

una e distanțarea socială cerută de noile reguli, și alta invocarea acesteia pentru că te silește să ieși din zona de confort profesional într-o situație de criză:

te poți trezi că nu iei și transmiți un virus pe care ai foarte puține șanse să-l iei dacă păstrezi regulile, dar te poți trezi că prin exagerare smulgi și tu câteva cărămizi din structura și schelăria economică necesară combaterii crizei; adică e improbabil să transmiți, dacă păstrezi doar regulile, răul biologic, dar este cert răul pe care-l propagi în economie prin exagerare.

*

Acestea fiind zise, să contabilizăm transformările care, petrecându-se sub ochii noștri, ne constrâng să jucăm în piesa unei transformări fundamentale a societățiilor în mic sau în mare:

1), Se vor reevalua strategiile de securitate globală.
Dacă în urmă cu 10 ani strategii își ridicau ochii de pe planurile avioanelor și tancurilor și se îndreptau spre cyber, acum lumea poate constata că nici măcar aici nu ai nevoie de expertiză care să te facă invulnerabil: un dictator cu 10 ”borcane” cu 10 virusuri poate pune economia globală la podea:

Să ne întrebăm care ar fi fost reacția societăților dacă am fi avut azi nu virusul unei gripe mai atipice, ci pe cel al unei boli care omoară jumătate din cei infectați.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Luciditatea cifrelor: de ce istoria nu iartă proștii, care susțin în criză economia vecinilor”)

2), Cămașa, mai aproape decât haina: modul de lucru în interiorul societăților și, mai ales al companiilor, se va schimba sub presiunea evitării interacțiunii umane:

Toate facilitățile puse la dispoziție de tehnologie – minimalizate ca importanță sau chiar ignorate – sunt acum adunate, puse cap la cap și transformate în instrumente curente de lucru.

Reflexele create de psihoza contagiunii ne vor determina să ni se pară firesc să nu ne mai întâlnim, să avem contacte directe cât mai puține și, în orice caz, cât mai profesionale. Îndeosebi în privința relațiilor de muncă și de afaceri, o halcă mult mai mare din viața noastră se va muta în digital, în online, în…

3), Cel mai frumos proiect european – Uniunea Europeană – se zgâlțâie sub reflexele naționale și naționaliste aprinse de emoția unui cataclism planetar: nimeni nu și-ar fi închipuit că după aproape 70 de ani de efort de-a dărâma granițele, ele vor fi reînființate în fața unei crize.

Nu se va ajunge acolo: dar demonul care le păstrează harta tocmai s-a trezit, se întoarce pe partea cealaltă și ne amintește cât de puțini și de mici sunt pașii pe care i-am făcut pe drumul unei unități autentice.
Dacă n-ar exista moneda euro totul s-ar putea dezintegra de pe o lună pe alta – iar România ar trebui să se gândească serios la asta.

4), Reevaluarea globalizării: criza Covid catalizează redeșteptarea protecționismelor și alianțelor în piața globală. Așa cum războaiele comerciale din ultimii ani sunt ”corecții” ale efectelor de până acum ale globalizării, efectele economice ale Covid scot în arenă monștrii care să zguduie și ceea ce este sănătos în piețe.

5), Luna februarie a anului 2020 (02.2020) va avea ca efect social o mutație asemănătoare cu momentul 11.09.2001, când lumea a intrat într-o altă paradigmă a libertăților cetățenești, ”tunse” pe ici pe colo în numele protecției în fața terorismului.

Vor exista cetățeni cărora nu doar că li se va părea firească o restrângere a drepturilor, ci care chiar vor cere măsuri care vor presupune asta. Un spațiu intim mai scurt va fi o ”dereglare culturală” – mai ales că există deja ”infrastructura” umană ușor manipulabilă care va face toată munca de diseminare a unor atare reglementări.

6), Toată lumea își va regîndi – unii mai încet, alții în ritm accelerat – sistemele de sănătate. Vor căpăta o importanță tot mai mare direcțiile de epidemiologie, boli infecțioase, reacții la scenariile de contagiune.

7), Statele – îndeosebi cele cu influență, dar și cele mai mici cu lideship lucid – vor reconsidera importanța esențială a echilibrelor macroeconomice.

Sunt 10 ani de când toată lumea înjură Germania pentru zgârcenia cu care scapă în piață banii publici și pentru obsesia excedentelor de orice fel:
însă Germania pare să se fi așteptat la o criză – nu atât economică pur și simplu, ci la una provocată de un element imprevizibil și venit din exterior, în situația deloc confortabilă în care se află, aceea de a fi miza și ținta războaielor comerciale și din Vest și din Est.

De la înălțimea acestor excedente, Angela Merkel a anunțat că are la dispoziție 550 de miliarde pentru sprijinul companiilor nemțești. Singura ei grijă este ca economiile celelalte să nu cadă prea jos –  ceea ce reprezintă grija firească a oricărui exportator pursânge.
La celălalt capăt, Italia – a treia economie a zonei euro, veriga slabă din trio-ul economic european, pare să fi ieșit deja din jocul de influență, odată cu torpila încasată de la Covid, care nu a făcut decât să pună capacul pe o politică macroeconomică inconștientă.

*

Revenind la România, câteva certitudini, cu bune și rele:

a), Impecabilă (și surprinzător de coerentă într-o țară haotică) reacția autorităților: România a câștigat tocmai săptămâna de început a epidemiei, care i-a lipsit Italiei – iar fețele scoase în spațiul public să comunice arată responsabilitate, competență, încredere.

b), Catastrofală situația macroeconomică și bugetară – al cărei echilibru a fost dărâmat cărămidă cu cărămidă în ultimii 3 ani – cu care România intră într-una din cele mai imprevizibile cheltuieli, având de susținut o economie care poate intra în colaps dacă nu e sprijinită.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cum să faci risipă de istorie”)

După ce și-a cheltuit spectaculoasele creșteri economice, la care a adăugat zecile de miliarde împrumuturi scumpe, România se află în situația greierelui căruia furnica, pe viscol, îi spune ”acum joacă dacă poți!”. Asta pentru că e surprinsă între rânjetul agresiv al lui Darius Vâlcov și cel tâmp al lui Orlando Teodorovici (când li se spunea că suntem descoperiți total în fața oricărui fel de cataclism – un cutremur, de exemplu) – și perspectiva apelării la FMI.

De altfel, e greu de crezut că vom putea evita FMI-ul – problema nu e adusă în discuție din considerente electorale, dar ea se va pune serios după alegeri: anul acesta vom avea un deficit la fel de mare ca în anii crizei economice precedente.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de guvernare Nr. 95”)

c), Un lucru (foarte) bun: câteva instituții publice și-au pus la punct sistemele online de lucru cu publicul în – atenție! – doar câteva zile, ba chiar în numai un weekend: după ce ani de zile s-au pierdut în studii de fezabilitate și consultanțe de milioane de euro și în licitații anulate pentru că nu câștiga cine trebuie. Deci – se poate!

d), E posibil la la capătul crizei epidemiologice România să numere câteva zeci de morți, dacă măsurile sunt aplicate echilibrat (gripa ultimelor luni a omorât peste 60 de oameni, pe care nu-i ”descântă” nimeni):

este, însă, cert, că se vor fi furat multe miliarde dincolo de achizițiile directe pe care le presupune starea de urgență,

și că la Ministerul de Interne, în spitale și în instituțiile cu liber la angajări fără concurs, vor apărea sute și mii de fiice, fii, amante, nepoți și cumetri – care n-au fost în stare până acum să treacă printr-un examen.

Covid va trece în 6-12 luni:

Dobânzile la delapidări și pensiile speciale o să le plătim zeci de ani.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.3.2020

4 comentarii

  1. Fratzii Gracchi
    17.3.2020, 4:48 pm

    Excelente observatiile comunicate de autor in articol. As dori, totusi, raspuns la unele nelamuriri:
    1. de ce credeti ca in Romania proportia in fectarii va fi de cca. 50%, in vreme ce in Germania ea este evaluata la 70% ? Asta pentru ca “romanul are sapte vieti / in pieptu-i de arama ?”
    2. chiar nu vor putea fi evitate, prin actiunea legii – via DNA si alte institutii asemenea – efectele furturilor, directe sau ca expresie generica, inlesnite de starea de “urgenta” ? Chiar trebuie sa traim zeci de ani cu sarcina platii datoriilor ce vor fi acumulate prin abuz, inselaciune si antiprofesionalism – in aceasta perioada ? Atunci la ce mai e bun statul si institutiile “democratice” ale exprimarii vointei populare ?

  2. Sorin din Anglia
    17.3.2020, 10:17 pm

    Hello,

    Ca intotdeauna , Dl. Cristian Grosu analizeaza foarte pertinent si impartial o situatie grava prin care trece Romania , cum a fost cea despre LOVILUTIA Romana din Decembrie 1989 dar si altele !!!
    Il apreciem mult pe dl. jurnalist !
    Cu multa stima,
    Sorin .

  3. Maria
    18.3.2020, 12:41 pm

    Aşa este, din păcate, orice progres are loc pe suferinţa altora. După războaie cei aflaţi în puncte cheie au devenit milionari.
    Şi e abia începutul!

  4. Ruxandra
    19.3.2020, 2:33 pm

    Pertinentă analiza. Mulțumesc,domnule Grosu. O realitate crudă prin care, vrem nu vrem, toți trebuie să trecem. Lucizi sau mai puțin lucizi.România are nevoie de la noi de respectul și iubirea unei mame care își iubește copiii indiferent de cât de buni sau răi sunt. Și tot așteaptă…de ani lumină.

Lăsați un comentariu


Stiri

Simulările Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului au fost anulate

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educaţiei privind suspendarea organizării şi desfăşurării Evaluării Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, a simulării Evaluării Naţionale pentru… Mai mult

Stiri

Agenția Națională pentru Pescuit cere clarificarea Ordonanței militare 8, nu este permis pescuitul în perioadă de prohibiție

Victor Bratu

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură urmează să solicite modificarea Ordonanței militare 8, emise joi seara, care permite în prezent desfășurarea activităților de pescuit comercial.… Mai mult

Stiri

Rating suveran România: Sezonul de primăvară începe cu evaluarea Moody’s, în 24 aprilie. Urmează Fitch și S&P

Adrian N Ionescu

România va trece în această primăvară prin trei încercări privind evaluarea sănătății sale financiare, trei agenții de rating urmând să-și publice evaluările în următoarele trei… Mai mult

Stiri

8 curse charter cu muncitori sezonieri pentru Germania au fost anulate. Motivul oficial: lipsește un aviz

Razvan Diaconu

Două zboruri charter cu muncitori sezonieri cu destinaţia Germania urmeau să decoleze vineri de pe Aeroportul din Iaşi. Acestea au fost anulate, potrivit directorului Aeroportului… Mai mult

Stiri

Managerul Spitalului județean Neamț a fost demis

Vladimir Ionescu

Managerul interimar al Spitalului Județean din Piatra Neamț, Florin Apostoae, a fost demis de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru (foto), care merge vineri în control în… Mai mult

Europa

Eurogrup decide un pachet de ajutor economic de 540 miliarde euro, dar fără ”coronabonduri”

Iulian Soare

Eurogrup – miniștrii de finanțe ai Zonei euro – au reușit să ajungă joi seara la un relativ acord asupra problemei datoriilor comune, dând publicității… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Scăderea economiei va fi de 1 – 3%

Adrian N Ionescu

Premierul României, Ludovic Orban, se aşteaptă la o scădere a economiei de 1 – 3% în acest an, „pe datele actuale”, potrivit unei declaraţii făcute,… Mai mult