fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Cristian Grosu / Cum să ne jucăm puțin cu 80 de miliarde

de Cristian Grosu , 28.7.2020

Șansa de bază ca România să poată folosi măcar trei sferturi din cei 80 de miliarde pentru dezvoltare căpătați de la Bruxelles este ieșirea rapidă din profunda criză politică în care se află.

Pentru a pregăti instituțional și administrativ absorbția acestor bani (care, spre deosebire de alte dăți, va cuprinde și o componentă supusă la vot în Consiliu pe anumite programe) e nevoie de schimbări pe alocuri radicale atât în legislație, cât și în reorganizarea unor entități guvernamentale care să ne lecuiască de boala începătorilor: cea privind capacitatea de-a face, implementa proiecte și de-a unge mecanismul de finanțare a acestora.

Or aceste lucruri NU se pot face pe fondul actualei crize politice – astfel că vedem cum se scurge zi după zi prețioasă într-o bulboană parlamentară imposibilă:

Avem criza sanitară care se extinde, criza economică care ține pasul cu ea – și nu-i de mirare că nu mai vedem sau că minimalizăm criza din structurile de decizie care ar trebui să pregătească România pentru complicatul nivel următor.

Avem un guvern minoritar, care nu mai poate lucra nici măcar cu Ordonanțe de Urgență pe fondul unor urgențe de astă dată reale.
Avem o Curte Constituțională care și-a ieșit de mult din atribuții, care legiferează efectiv și se amestecă brutal pe scena politică.
Și mai avem câteva mii de aleși de toate felurile – de la parlamentari la consilieri locali – pe care trepidația electorală îi face să se comporte irațional – ba, uneori, inuman pur și simplu – în toate deciziile pe care le iau.

Or această situație toxică trebuie să înceteze, dacă chiar vrem să articulăm o strategie pe 10 ani de adecvare la schimbările fundamentale în economia UE de după Covid, și nu să improvizăm așa cum o facem de 30 de ani.

De câteva zile, se pune problema amânării alegerilor, sub pretextul problemelor generate de pandemie. Adică să intrăm în 2021, adică în exercițiul financiar ăla cu 80 de miliarde, adică în planul de resetare a competitivității UE – cu o clasă politică lipsită de răspunderea pe un proiect și într-o atmosferă de sabotaj violent și tenace.

Pentru trei lucruri trebuie să se pregătească și să cheltuiască România în următoarele luni, dacă vrea să se scuture și să se trezească din acest delir provocat de cele 3 crize:

Primul lucru e organizarea neapărat a alegerilor locale – deja amânate, în luna septembrie. Nu suntem singurii care facem alegeri în pandemie, avem solutiile găsite de alții, avem proceduri de protecție deja experimentate. Administrațiiloe locale vor avea mult de lucru în privința absorbției adecvate a banilor – la ora asta ar trebui deja să fie angrenate echipe de lucru pe proiecte asumate coerent: or aleșii locali de toate culorile și nivelurile se vor sabota, se vor încăiera și vor lucra fără nicio răspundere, fie ea si politică, până după alegeri. Cât prelungim acest haos decizional?

Al doilea lucru e organizarea neapărat la termen a alegerilor parlamentare. Pentru cei 80 de miliarde e nevoie nu doar de un plan de guvernare în acord perfect cu trendul economiei europene, ci și de o echipă legitimă și puternică pentru negocierile de care am vorbit mai sus.
La acestea se adaugă necesitatea adecvării legislației la stringențele marilor proiecte – ca exemplu: nu-i posibil ca timpul pierdut în contestatiile la un proiect să fie mai mare decât timpul de realizare al proiectului. Și multe altele – de la eliminarea, cu finețe, a bolovanilor din drumul capitalului autohton, și până la revenirea pe turnanta valorificării avantajelor comparative pe care le mai avem: Ungaria tocmai devine hub regional pentru gazele care urmează să fie românești.

Or, până la instaurarea unui guvern cu o majoritate parlamentară legitimă, vom asculta la televizor în fiecare seară aceleași stupizenii irelevante spuse de aceleași fizionomii pe care, chiar știind că sunt în delir electoral, îți vine să le iei la palme. Ei – cât mai prelungim acest haos decizional?

Al treilea lucru e, de fapt, înaintea celorlalte două: pornirea școlii la ȘCOALĂ. Dincolo de entuziasmele privind școala online, predarea online, teleșcoala etc, etc – procesul de învățare presupune comunicarea face to face – deși vocile psihologilor chemați să se pronunțe sunt acoperite de clișeele vânturate de tot felul de ongiști.

În plus, școala românescă are două mari probleme privind online-ul. Prima se referă la accesul și dexteritatea elevilor de-a lucra online: 900.000 de copii au reclamat faptul că nu au avut practic acces la cursuri – potrivit unui studiu pe care l-am publicat pe cursdeguvernare.ro – și vor să se întoarcă la școală.

Ei bine: chiar admițând că li se vor cumpăra gadgeturile necesare (și se pot: cu doar o treime din banii dați de la buget în 2019  în voucherele HORECA s-ar fi putut cumpăra tablete și la câini), e sigur că toți se vor obișnui adecvat cu ele? Și dacă nu reusesc să o facă: câți suntem dispuși să pierdem pe drum? 200 de mii? O sută de mii? Cine trece acești o sută-două de mii la ”pierderi colaterale” să se gândească că sunt ființe umane care pășesc cu stângul în viață, iar statul nu le poate asigura nici măcar egalitatea accesului la educație. Să mai spunem aici că economia tocmai deconteză cei 4  ani în care – după o decizie a fostului ministru Ecaterina Andronescu – nu au funcționat școlile profesionale. (Și atunci, tot ”criza” a fost invocată).

A doua problemă a școlii sunt profesorii: au timp să se adapteze sau să fie responsabilizați așa cum sunt când se face prezența în cancelarii? Știe cineva câți și-au început și cum și-au ținut orele în această primăvară?
La televizor se dau cazuri spectaculoase: elevi de la țară obținând nota 10 la evaluare, sau profesori mergând din casă în casă și ducânu-le elevilor telefoane mobile sau tablete. Dar a spune că asta e școala românească e aceeași capcană cu a te lăuda ce tari sunt românii la matematică numai după rezultatele câtorva olimpici.
Școala românească e alta: 35% dintre profesori sunt absolvenți de învățământ de la distanță (adică n-au fost la școală!) – o spune însăși Ecaterina Andronescu. 50.000 din numărul total sunt absolvenți de fabrici de diplome, unde au intrat după ce inițial au picat la facultățile de stat.

Cum pornim școala la școală? Irlanda a anunțat azi că a alocat 350 de milioane de euro pentru regândirea spațiilor din scoli cu distanțare fizică și recrutarea de profesori. În Luxembourg (țară aflată pe toate listele cu număr mare de ”covizi”), se fac peste vară ore la școală pentru a recupera face to face ce s-a pierdut în martie-aprilie prin online (că acolo din 11 mai a reînceput mersul la școală și a ținut până pe 17 iulie – cu elevii în clase).

Sunt, așadar, trei lucruri la care ar trebui să se lucreze zilele astea zi și noapte – însă toate acestea, cu mize uriașe, sunt înecate în zoaia electorală din spatele crezelor sanitară și economică. Ei, cât mai prelungim acest delir?

De fapt, mai e un lucru – al patrulea, să-i zicem. Viitoarea majoritate parlamentară.
Pe de o parte, avem experiența ultimelor alegeri, când majorități confortabile (spre 70%!) nu au reușit să pună în mișcare niciun program de dezvoltare – ba, dimpotrivă, încăierarea pe agendele de partid sau agendele personale (cum a fost cea a lui Liviu Dragnea) a dus la blocarea oricărui plan de investiții și reforme, compensarea electorală fiind obținută prin creșteri de salarii și pensii din bani împrumutați.

Nefuncționarea unei majorități, sau a însăși partidului pivot al unei majorități e un pericol pe care nu trebuie să-l subestimăm, mai ales că au pornit deja bătăliile în interiorul partidelor favorite în sondaje. PNL și USR-PLUS.
Circulă ”prin piață” tot felul de variante privind fie viitorul premier, fie viitorii șefi de partide, fie combinații politice improvizate la masa verde pentru momentul în care decidenții vor scăpa la administrarea banilor. Taberele sunt atât de puternice și de determinate să răstoarne masa de joc, încât pericolul unei majorități aritmetice dar haotice în interiorul său este real:

Or tocmai aici e responsabilitatea celor care trag sforile în spatele celor 80 de miliarde. bani pe care chiar s-ar putea să-i absorbim, dar cu aceleasi rezultate de până acum: să ne trezim, adică, peste vreo 10 ani, că am avut creștere dar fără dezvoltare, că suntem o națiune de boi digitali și un popor de amărți care merg pe autostradă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2020

5 comentarii

  1. Ioan din Anglia
    28.7.2020, 10:56 pm

    Buna ziua,

    Mi-a placut foarte mult expresia d-lui Jurnalist profesionist Cristian Grosu : suntem ” un popor de amarati care merg pe autostrada ” !!!
    Romania trebuie sa realizeze programe care sa creeze NOI SI NOI LOCURI DE MUNCA, CARE SA REDEA, NACAR PARTIAL CELE 6.6 MILIOANE DE LOCURI DE MUNCA DISTRUSE IN ANII 90 DE REGIMUL CRIMINAL iliescu, asa cum f. bine spunea regretatul senator C.V.Tudor.
    Oamenii politici romani trebiue ca creeze noi si noi locuri de munca pt. romani, pt. ca degeaba vom avea autostrazi (chiar daca acestea vor crea temporar niste locuri de munca), daca nu vom avea cu ce mrge pe ele: ADICA VOM MERGE PE ELE CU TROTINETA, BICICLETA SAU TRICICLETA!!! , pt. ca bani de masini romanii nu vor avea!
    Construiti fratilor autostrazi si mergeti pe ele cu TROTINITELE !!!!

  2. Harald
    29.7.2020, 4:54 pm

    Excelent articol, asta e într-adevăr prioritatea absolută în momentul de față, legitimitatea electorală. Măsurile, bune sau rele, trebuie luate de oameni care beneficiază de sprijin popular, confirmat la urne.

    Din păcate (și din diverse comentarii ”cu bătaie lungă” apărute pe diverse platforme) se pare că actualul guvern va face tot ce e posibil să întindă pelteaua la nesfârșit. Tocmai fiindcă nu mai are nicio șansă la urne și e conștient de asta.

  3. Harald
    29.7.2020, 5:28 pm

    Povestea cu autostrăzile românești e foarte complexă și ar merita o serie întreagă de articole special dedicate.

    Există tronsoane de autostradă construite în loc de șosele de centură (Sibiu, Cluj, mai recent și Bacău) și există autostrăzi construite pe trasee complet nejustificate. Traficul dintre Deva și Arad nu avea de ce să treacă pe la Giarmata, iar traficul dintre Sibiu și Sebeș nu avea de ce să treacă pe la Aciliu. În prezent, aceste tronsoane sunt deja construite și nu mai e nimic de făcut, zeci de mii de vehicule parcurg zilnic zeci de kilometri în plus, cu costurile de rigoare. Rezultatul: Arad este legat de Lugoj printr-o autostradă, dar Deva nu e legată de Arad și nici nu va fi mai devreme de 10 ani.

    Există tronsoanele încă neconstruite complet, dar pe trasee la fel de disfuncționale: traficul dintre Cluj și Oradea nu are de ce să treacă nici pe la Zalău, nici pe la Nușfalău. Alte zeci de mii de vehicule vor parcurge inutil alte zeci de kilometri zilnic în plus.

    Ceea ce trebuie schimbat în materie de autostrăzi este modelul de business folosit în RO: în prezent, ele costă de 5 ori mai mult decât ar fi necesar. De 2,2 – 2,5 ori mai mult din cauza incompetenței, după care costul se mai dublează încă o dată, ca urmare a corupției. Dacă actualul model de business se păstrează, România mai poate construi cel mult 300 km de autostradă în următorii 10 ani, iar imensa majoritate a fondurilor disponibile vor rămâne neutilizate.

  4. Dan T
    2.8.2020, 3:49 pm

    Corecta, ca de obicei, analiza logica.
    Problema e ca, in disperarea lor, PSD si acolitii actioneaza iresponsabil: fac tot posibilul sa amane alegerile folosindu-se de majoritatea parlamentara actuala.
    Acum ar fi necesara dovedirea abilitatii de negociere a partidelor democratice, ca in cazul motiunii de cenzura care a facut posibila rasturnarea nocivului guvern Dancila (Dragnea). Greu de realizat mai ales ca, din motive electorale egoiste, PNL si USR-PLUS se lovesc adesea sub centura.

    • Harald
      2.8.2020, 10:33 pm

      @Dan T – partizanatul politic descalifică orice tentativă pretins serioasă de evaluare a situației curente. Există o limită foarte clară a mandatului pentru parlamentarii actuali, iar abordarea folosită de PSD în parlament s-a bazat exact pe invocarea acestei limite.

      Mai mult decât atât, vă pot cita oricând cel puțin 10 comentarii provenite de la postacii actualei guvernări, comentarii care promovează idei gen ”Orban președinte”, deci sigur nu provin dinspre PSD. Într-un stat de drept autentic, actualul premier ar fi trebuit să-i țină de urât lui Dragnea, nu să fie teleportat fără alegeri în fotoliul pe care-l ocupă.

      Mai departe: formule gen ”acoliți” provin din discursul marxist-leninist de pe vremuri. Există o contradicție evidentă între folosirea unui asemenea termen la adresa PSD și folosirea sintagmei ”partide democratice”, cu referire la adversarii PSD. Actualul premier nu a ajuns să ocupe funcția în urma unei consultări electorale, la fel cum nici Cioloș nu ajunsese să ocupe funcția în urma vreunei consultări electorale.

      Prin urmare. când mai apare tentația de a folosi formule gen ”partide democratice”, la asta ar trebui să ne raportăm, la rezultatele electorale, nu la povești nemuritoare.

Lăsați un comentariu


Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult

Stiri

Conducere militară la Direcția de Sănătate Publică București

Mariana Bechir

Generalul medic Ionel Oprea (foto), secretar de stat în Ministerul Sănătății, cel care a preluat coordonarea sistemul sanitar din județul Suceava la începutul epidemiei de… Mai mult

Europa

SUA: Numărul de șomeri noi a scăzut în ultima săptămână, dar economia este departe de revenire

Vladimir Ionescu

Numărul cererilor de șomaj din SUA a scăzut în această săptămână la cel mai redus nivel de la începutul pandemiei, în martie, oferind o rază… Mai mult

Europa

Evoluția exporturilor și a industriei din Germania confirmă o potențială revenire în ”V”

Vladimir Ionescu

Cele mai recente date cu privire la evoluția economiei germane indică o revenire în ”V”, cel puțin pentru moment, principala îngrijorare fiind legată de măsura… Mai mult

Stiri

Guvernul prioritizează marile investiții pentru a le face loc în proiectul de buget 2021. Marile scăpări ale listei: nimic pentru Autostrada Unirii sau proiecte Green Deal

Victor Bratu

Guvernul discută vineri un memorandum al Ministerului de Finanțe, care cere aprobarea modului în care au fost prioritizate proiecte de ”investiții publice semnificative” pentru a… Mai mult