La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Cristian Diaconescu / O chestiune de voinţă politică – Europa şi dosarul sirian

de Cristian Diaconescu 18.9.2015

cristian diaconescuConfruntată cu un val covârşitor de imigraţie Europa priveşte spre Siria. O simplă analiză a legislaţiei care reglementează statutul refugiaţilor conduce la concluzia că cei care vin din statul sirian ar avea argumentele legale de a fi incluşi în această categorie.

Deci, cum arată Siria din perspectiva europeană?

Astăzi, stabilizarea populaţiei siriene este echivalentă cu lupta împotriva grupurilor extremiste şi adoptarea unei decizii tranşante privindu-l pe Bashar al Assad.

Marea Britanie a deschis jocul printr-o lovitură aeriană împotriva unui jihadist britanic în Siria. Este prima acţiune militară a unui stat european împotriva unui individ în afara zonei “operaţiunilor militare regulate”. Este expresia unei schimbări de viziune, la nivel european, privind intervenţia militară antiteroristă în alte state, după modelul american.

În ultima perioadă, în condiţiile amplificării acţiunilor Statului Islamic şi ale alăturării la această structură jihadistă a sute de europeni, precum şi confruntaţi cu problema a zeci de mii de refugiaţi, decidenţii europeni îşi modifica atitudinea politică.

În 2014, Marea Britanie, Franţa, Olanda, Belgia şi Danemarca au executat atacuri aeriene împotriva structurilor ISIS din Irak. Justificarea legală a fost solicitarea formală a guvernului irakian. Argumentaţia nu este mult diferită de cea folosită de SUA atunci când a desfăşurat atacuri aeriene împotriva Al Qaeda în Yemen, cu aprobarea guvernului acestui stat.

Timp de un an, Franța a organizat operaţiuni militare în Sahel, care s-au răspândit în cinci state africane şi au implicat 3000 de militari.

Concluzia este evidentă. Astăzi, ideea intervenţiei directe împotriva fundamentalismului islamist, oriunde s-ar afla, este o abordare susţinută în majoritatea statelor europene.

Franța a anunţat la 7 septembrie începerea unor zboruri de supraveghere în Siria şi că va fi “gata de atac” în baza informaţiilor pe care le va culege.

Este important de subliniat că baza legală a atacurilor cu drone organizate de Marea Britanie, sau a loviturilor aeriene franceze în Siria, este diferită de poziţia susţinută de SUA.

Diferenţele nu sunt pur academice: pentru americani, acţiunile militare în Siria se explică prin lupta continuă împotriva terorismului, iar pentru europeni importantă este autoapărarea faţă de ameninţarea radicalismului jihadist şi, cinic, împotriva valului de refugiaţi.

Radicalismul din Siria nu poate fi înfrânt numai cu bombardamente. Europa trebuie să intervină, politic şi militar, în teren.

Şi aici apar marile probleme. Rusia îşi sporeşte prezența militară în comunitatea alawită, susţinându-l făţiş pe Bashar al Assad. Dialogul ruso-iranian privind protecţia preşedintelui sirian continuă foarte bine. A fost organizată o întâlnire tripartită în Qatar între Rusia, Arabia Saudită şi SUA la care UE nu a participat. Sau nu a fost invitată.

Atât timp cât actorii regionali, inclusiv Turcia, nu sunt pregătiţi pentru a intra în zona compromisului, nişa de oportunitate pentru Europa este evidentă: Avansarea canalelor de comunicare şi generarea punctului de inflexiune politică în ceea ce priveşte viitorul Siriei.

Am înţeles de la mulţi lideri europeni că acceptarea tot mai dificilă a regimului de sancţiuni împotriva Rusiei este motivată de raţiuni economice. Am înţeles cât de important este pentru Marea Britanie şi Franța să reia schimburile economice cu Iranul după ce ”cei 28” au susţinut călduros Acordul nuclear între SUA şi guvernul iranian.

Deci, nu văd nici un motiv ca aceste state europene, relevante în UE, să nu folosească şi aceste pârghii pentru aducerea la masa negocierii a acelor argumente care să sprijine adoptarea unei soluţii politice la criza siriană.

Pentru Rusia şi Iran, persoana lui Assad este, astăzi, ne-negociabilă. Aşteptările eventualilor parteneri ai UE şi SUA sunt dramatic diferite. Saudiţii şi turcii speră că intervenţia Vestului împotriva ISIS va fi finalizată prin înlăturarea şi a preşedintelui Assad.  Iranul dorește ca acțiunile anti-ISIS să îl aibă ca partener pe Assad.

Mai mult, este cunoscut că succesul unei campanii împotriva ISIS este strâns legată de cooperarea triburilor sunnite din Siria. Ceea ce înseamnă delimitarea categorică de şiiţii sprijiniţi de Iran.

Iar din acest puzzle nu va putea lipsi decizia privind soarta a milioane de kurzi, care trăiesc atât în Siria cât şi Irak.

Aceste teme sunt doar aparent insurmontabile. Potenţialul Europei este imens. Contează voinţa politică. Aceasta astăzi lipseşte şi fiecare acţionează cum se pricepe.

***

Cristian Diaconescu este fost ministru de externe, fost consilier al președintelui Traian Băsescu

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult