Pe 8 oct 2012 a avut loc validarea celor care au luat concursul de promovare ca judecător la ICCJ. Dacă altădată asociaţiile profesionale reproşau CSM respingerea în bloc a candidaţilor, sau dacă presa încerca să facă speculaţii diverse pe acest subiect, de data aceasta nu a fost nici un fel de dezbatere pe marginea acestui concurs. Nu a interesat pe nimeni cine a candidat şi cine a promovat la instanţa supremă în stat. Nici măcar pe cei din sistem.
În această procedură de concurs au fost implicate aproximativ 140 de persoane în cadrul comisiilor de organizare, evaluare, subiecte etc. Cheltuielile făcute au atins, cred, suma de 400.000 lei. Au candidat 16 magistraţi pe 12 locuri. Au reuşit doi. Doar doi. Concursul a fost declanşat pe 15 martie şi a durat 6 luni. S-au evaluat hotărârile judecătoreşti ale candidaţilor de către o comisie specială, s-a susţinut un interviu la CSM, apoi s-a dat o probă scrisă teoretică şi practică examinându-se inclusiv cunoştinţele e jurisprudenţă a CCR, ICCJ, CEDO şi CJUE.
Cred că procedura s-a dovedit a fi un eşec. Azi, pe 23 oct.2012, am luat în discuţia CSM necesitatea modificării legii. E păcat că după câteva luni de aplicare a noii legi deja trebuie modificată. Dar asta s-a întâmplat din cauza faptului că nici fostul ministru al justiţiei Predoiu, nici parlamentarii din comisia juridică nu au ascultat anul trecut opinia celor din sistem.
Câteva cuvinte despre acest proiect: anul trecut noul CSM a refuzat promovarea la ICCJ doar în urma unui simplu interviu susţinut în faţa sa, a redactat un Ghid, acesta a fost contestat în justiţie de către ICCJ, aşa că CSM a renunţat la Ghid, după care l-a convins pe Predoiu să preia întocmai prevederile din Ghid într-un proiect de lege, în timpul dezbaterilor din Camera Deputaţilor ICCJ ş AMR au susţinut că avizul ICCJ privind candidaţii ar trebui să fie obligatoriu pentru CSM dar acesta din urmă nu a fost de acord, deputaţii au decis atunci să se facă concurs, Senatul a respins această variantă în octombrie 2011. Nu a durat decât două luni şi Guvernul a găsit o soluţie e promovare a unui nou proiect oarecum asemănător cu cel respins: asumare de răspundere. Şi astfel, în nici două săptămâni a fost promovată, dezbătută şi promulgată legea 300/2011. Ce rezultat a produs această lege, tocmai am arătat.
În acest moment, cea mai înaltă instanţă din ţară şi cu cea mai mare presiune asupra ei în privinţa eficienţei, are unul din cinci posturi vacante. Se impune de urgenţă adoptarea unor soluţii legislative, la care azi am ajuns de acord CSM şi ICCJ. Rămâne ca MJ şi Parlamentul să accepte opinia profesioniştilor.
(Citește și comentează pe blogul judecătorului Cristi Dănileț)
Urmărește-ne pe Google News
