fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Creșterea salariului minim și spirala dezvoltării ipotetice: Efecte pe termen scurt, rezultate pe termen mediu și lung

de Adrian N Ionescu 6.7.2017

Mai multe condiții dificil de îndeplinit sau improbabile trebuie satisfăcute, astfel încât avansul accelerat al salariului minim pe economie să contribuie la progres economic pe termen mediu și lung, potrivit unui studiu al lui Inacu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancar din România (AAFBR).

Pe termen scurt, este de aşteptat „persistenţa efectelor negative cauzate de majorarea nesustenabilă (de până acum, n.r.) a salariului minim:

  • descurajarea antreprenoriatului,
  • accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici,
  • creşterea somajului în rândul tinerilor”, spune Iancu Guda în studiul său.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii 8 ani, iar noul program de guvernare indică alte 3 majorari până în anul 2020, de la 1.450 lei la la 2.400 lei. „Majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susţinut de evoluţia corespunzătoare a productivităţii”, aminteşte analistul citat.

Ca urmare, „efectele sunt vizibile cu preponderență la nivel microeconomic și sunt mai degrabă negative”. Iată argumentele studiului:

  • 1. Companiile românești arată o elasticitate destul de redusă. Companiile nu au capacitate „de adaptare pe termen scurt, prin creșterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creștere”, ceea ce duce la dificultăți financiare sau chiar întreruperea activității”.

Elasticitatea redusă a reacțiilor companiilor a fost dovedită mai mereu de faptul că „perioadele de creștere ale consumului au fost însoțite de avansul importurilor și de creșterea mult mai lentă a producției interne”.

  • 2. Descurajarea antreprenoriatului sporeşte, mai ales din cauza impredictibilităţii fiscalităţii. Deja s-a înregistrat „o relativă plafonare a numărului de companii nou înfiinţate în perioada 2011-2015”.

Numărul de companii care și-au înterupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decât cel al SRL-urilor nou înființate”, ceea ce este un fenomen „distructiv” al mediului de afaceri românesc.

  • 3. Accentuarea polarizării și creșterea diferențelor dintre companiile mici și cele medii-mari. Ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli de exploatare a crescut de la 9% în anul 2008, la 10% în 2015, şi urmează să ajungă aproape de 18% până în 2020, la nivelul întregului mediu de afaceri.

În acelasi timp, microîntreprinderile (cu venituri sub 500.000 EUR) aproape și-au dublat aceiași pondere, de la 11% (2008) la aproape 20% în 2015, urmând să ajungă la aproape 35% în anul 2020.

  • 4. Creșterea șomajului în rândul tinerilor. Dincolo de inelasticitatea ofertei de muncă (tinerii educați au așteptări destul de ridicate), „cresterea salariului minim pe economie ridică o barieră dificila pentru tinerii din micile orase, care genereaza oricum acest fenomen”.

România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel din UE pe acest segment, respectiv 24,2%, deşi rata generală a șomajului din Romania este una dintre cele mai scăzute, potrivit preşedintelui AAFBR.

Spirala dezvoltării ipotetice

Scenariul în care creșterea salariului minim ar contribui la dezvoltarea economiei depinde de prea multe condiții a căror îndeplinire este prea puțin probabilă – spune studiul citat.

„Din păcate, realitatea ultimilor zece ani indică lipsa fundamentelor structurale care să susțină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung: creșterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producției interne, fundamentată pe un management financiar solid”.

„În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista un dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda.

Conform scenariului ipotetic, dezvoltarea ar trebui să urmeze parcursul unei spirale în șase trepte de evoluție, după cum urmează:

  • Dacă veniturile suplimentare ar fi orientate către economisire, „aceasta ar trebui să ducă ulterior la reducerea costului de finanțare și la susținerea investițiilor, pentru continuarea spiralei. Altfel, spirala se oprește în acest punct, și cresterea salariului minim pe economie nu are decat un rol de redistribuire (de la capital catre muncă)”.
  • Dacă creșterea venitului disponibil, pe fondul avansului salariului, ar fi orientată către consum, acesta ar trebui „să antreneze producția interna, care să fie elastică prin spirit antreprenorial, inovare și investitii. Altfel, dacă consumul este orientat către importuri, creșterea salariului minim pe economie creează noi locuri de munca în străinatate (sursa importurilor), deficit commercial, presiuni pe deprecierea monedei locale și inflație”. Și spirala se oprește din nou.
  • Pentru ca să se realizeze etapa anterioară (a stimulării producției interne prin consum) „mediul de afaceri are nevoie de următoarele condiţii: predictibilitate (fiscală, juridică), reforme structurale (lupta împotriva corupţiei şi economiei subterane, debirocratizare)”. Altfel, spirala se opreşte – sugerează studiul analistului Iancu Guda.
  • Creşterea producţiei interne trebuie să fie sustenabilă din perspectiva managementului financiar. „Aceasta implică o structură corespunzătoare a capitalurilor, investiţii productive şi creşterea marginilor (ratelor, n.r.) de profitabilitate ale companiilor.
  • „Pentru a asigura o sustenabilitate pe termen lung, majoritatea profiturilor astfel obţinute ar trebui reinvestite în companie, pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti în contextul concurenţei acerbe (creşterea consumului va atrage interesul jucătorilor internaţionali care încă nu sunt prezenţi în piaţa locală)”. Cum noile propuneri fiscale „indică eliminarea impozitului pe dividend începând cu anul 2018, scenariul reinvestirii profiturilor este foarte puţin probabil!”, conchide preşedintele AAFBR.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult

Stiri

Execuția bugetară – Bugetul public, înaintea crizei coronavirus: Deficit de 0,73% din PIB în primele două luni din 2020

Alexandra Pele

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2020 s-a încheiat cu un deficit de 8,3 miliarde de lei, echivalentul a 0,73% din… Mai mult

Europa

FMI: Economia globală se va contracta – statele emergente vor avea nevoie de resurse de 2.500 de miliarde de dolari

Vladimir Ionescu

Pandemia de coronavirus va provoca o contractare a economiei mondiale în 2020, au avertizat, vineri, oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI), adăugând că “un număr excepţional… Mai mult

Europa

Macedonia de Nord a devenit al 30-lea stat membru NATO – ceremonie discretă, din cauza crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Altădată un eveniment important, intrarea unui nou stat Alianța Nord-Atlantică s-a întâmplat discret, din cauza pandemiei Covid-19. Macedonia de Nord a devenit vineri cel de-al… Mai mult