fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Creșterea salariului minim și spirala dezvoltării ipotetice: Efecte pe termen scurt, rezultate pe termen mediu și lung

de Adrian N Ionescu 6.7.2017

Mai multe condiții dificil de îndeplinit sau improbabile trebuie satisfăcute, astfel încât avansul accelerat al salariului minim pe economie să contribuie la progres economic pe termen mediu și lung, potrivit unui studiu al lui Inacu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancar din România (AAFBR).

Pe termen scurt, este de aşteptat „persistenţa efectelor negative cauzate de majorarea nesustenabilă (de până acum, n.r.) a salariului minim:

  • descurajarea antreprenoriatului,
  • accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici,
  • creşterea somajului în rândul tinerilor”, spune Iancu Guda în studiul său.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii 8 ani, iar noul program de guvernare indică alte 3 majorari până în anul 2020, de la 1.450 lei la la 2.400 lei. „Majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susţinut de evoluţia corespunzătoare a productivităţii”, aminteşte analistul citat.

Ca urmare, „efectele sunt vizibile cu preponderență la nivel microeconomic și sunt mai degrabă negative”. Iată argumentele studiului:

  • 1. Companiile românești arată o elasticitate destul de redusă. Companiile nu au capacitate „de adaptare pe termen scurt, prin creșterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creștere”, ceea ce duce la dificultăți financiare sau chiar întreruperea activității”.

Elasticitatea redusă a reacțiilor companiilor a fost dovedită mai mereu de faptul că „perioadele de creștere ale consumului au fost însoțite de avansul importurilor și de creșterea mult mai lentă a producției interne”.

  • 2. Descurajarea antreprenoriatului sporeşte, mai ales din cauza impredictibilităţii fiscalităţii. Deja s-a înregistrat „o relativă plafonare a numărului de companii nou înfiinţate în perioada 2011-2015”.

Numărul de companii care și-au înterupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decât cel al SRL-urilor nou înființate”, ceea ce este un fenomen „distructiv” al mediului de afaceri românesc.

  • 3. Accentuarea polarizării și creșterea diferențelor dintre companiile mici și cele medii-mari. Ponderea cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli de exploatare a crescut de la 9% în anul 2008, la 10% în 2015, şi urmează să ajungă aproape de 18% până în 2020, la nivelul întregului mediu de afaceri.

În acelasi timp, microîntreprinderile (cu venituri sub 500.000 EUR) aproape și-au dublat aceiași pondere, de la 11% (2008) la aproape 20% în 2015, urmând să ajungă la aproape 35% în anul 2020.

  • 4. Creșterea șomajului în rândul tinerilor. Dincolo de inelasticitatea ofertei de muncă (tinerii educați au așteptări destul de ridicate), „cresterea salariului minim pe economie ridică o barieră dificila pentru tinerii din micile orase, care genereaza oricum acest fenomen”.

România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel din UE pe acest segment, respectiv 24,2%, deşi rata generală a șomajului din Romania este una dintre cele mai scăzute, potrivit preşedintelui AAFBR.

Spirala dezvoltării ipotetice

Scenariul în care creșterea salariului minim ar contribui la dezvoltarea economiei depinde de prea multe condiții a căror îndeplinire este prea puțin probabilă – spune studiul citat.

„Din păcate, realitatea ultimilor zece ani indică lipsa fundamentelor structurale care să susțină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung: creșterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producției interne, fundamentată pe un management financiar solid”.

„În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista un dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda.

Conform scenariului ipotetic, dezvoltarea ar trebui să urmeze parcursul unei spirale în șase trepte de evoluție, după cum urmează:

  • Dacă veniturile suplimentare ar fi orientate către economisire, „aceasta ar trebui să ducă ulterior la reducerea costului de finanțare și la susținerea investițiilor, pentru continuarea spiralei. Altfel, spirala se oprește în acest punct, și cresterea salariului minim pe economie nu are decat un rol de redistribuire (de la capital catre muncă)”.
  • Dacă creșterea venitului disponibil, pe fondul avansului salariului, ar fi orientată către consum, acesta ar trebui „să antreneze producția interna, care să fie elastică prin spirit antreprenorial, inovare și investitii. Altfel, dacă consumul este orientat către importuri, creșterea salariului minim pe economie creează noi locuri de munca în străinatate (sursa importurilor), deficit commercial, presiuni pe deprecierea monedei locale și inflație”. Și spirala se oprește din nou.
  • Pentru ca să se realizeze etapa anterioară (a stimulării producției interne prin consum) „mediul de afaceri are nevoie de următoarele condiţii: predictibilitate (fiscală, juridică), reforme structurale (lupta împotriva corupţiei şi economiei subterane, debirocratizare)”. Altfel, spirala se opreşte – sugerează studiul analistului Iancu Guda.
  • Creşterea producţiei interne trebuie să fie sustenabilă din perspectiva managementului financiar. „Aceasta implică o structură corespunzătoare a capitalurilor, investiţii productive şi creşterea marginilor (ratelor, n.r.) de profitabilitate ale companiilor.
  • „Pentru a asigura o sustenabilitate pe termen lung, majoritatea profiturilor astfel obţinute ar trebui reinvestite în companie, pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti în contextul concurenţei acerbe (creşterea consumului va atrage interesul jucătorilor internaţionali care încă nu sunt prezenţi în piaţa locală)”. Cum noile propuneri fiscale „indică eliminarea impozitului pe dividend începând cu anul 2018, scenariul reinvestirii profiturilor este foarte puţin probabil!”, conchide preşedintele AAFBR.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Grupul de atac USS Carl Vinson pleacă în misiune cu noile avioane ”invizibile” F-35C

Razvan Diaconu

Publicația americană Stars and Stripe anunță că portavionul USS Carl Vinson și grupul său de atac au pornit în misiune luni, din San Diego, marcând… Mai mult

Europa

UE trimite avioane și pompieri să ajute Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord în lupta cu incendiile

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunţat miercuri că va trimite avioane, elicoptere şi pompieri către Italia, Grecia, Albania şi Macedonia de Nord pentru a sprijini aceste ţări… Mai mult

Europa

Israel acuză doi comandanți ai Gardienilor Revoluţiei din Iran ca responsabili pentru atacul asupra petrolierului Mercer Street

Iulian Soare

Şeful comandamentului de drone al Gardienilor Revoluţiei din Iran şi comandantul forţelor aeriene se află în spatele atacului efectuat pe 29 iulie asupra petrolierului Mercer… Mai mult

Stiri

Creșterea cifrei de afaceri din comerț, stabilizată la +13% față de anul anterior

Marin Pana

Cifra de afaceri din comerț cumulată de la începutul anului în curs pare a se fi stabilizat la circa +13% față de aceeași perioadă din… Mai mult

Stiri

Document / Manipulări genetice la Institutul de Virusologie din Wuhan sub standarde de securitate aplicabile cabinetelor dentare – raport în Congresul SUA

Iulian Soare

Reprezentanții republicani în Comitetul pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților au dat publicității, luni, un nou raport privind originea coronavirus din care reiese că acesta… Mai mult

Europa

România și Marea Britanie, demers comun la ONU – scrisoare de condamnare a atacului asupra vasului Mercer Street

Razvan Diaconu

Reprezentanţii permanenţi ai Marii Britanii și ai României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, împreună cu reprezentantul permanent al Liberiei, statul de pavilion al navei “Mercer… Mai mult

Europa

Companiile de social media au avut venituri de peste 31 mld. dolari în T2 / 2021, peste așteptări – analiză XTB

Vladimir Ionescu

Principalele companii de social media au înregistrat venituri de peste 31 de miliarde de dolari în Trimestrul 2 din 2021, peste așteptările analiștilor. Totuși, majoritatea… Mai mult