vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 iulie, 2014

Datele furnizate la a doua estimare provizorie de către Institutul Național de Statistică referitoare la Produsul Intern Brut pe primul trimestru din 2014 arată o performanță bună în raport cu prima estimare provizorie. Rezultatele în raport cu aceeași perioadă a anului anterior au fost îmbunătățite de la +3,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, la 3,9% pe seria brută și la 4% pe cea ajustată sezonier.

Evoluția produsului intern brut trimestrial față de același trimestru din anul precedent (%, serie ajustată sezonier)

Datele actualizate transmise la Bruxelles pentru comparabilitate între statele membre ale UE referitor la creșterea economică de la un trimestru la altul arată o încetinire semnificativă a avansului PIB, justificată parțial de efectul de bază (performanțele bune și chiar foarte bune înregistrate succesiv în cele cinci trimestre precedente).


Evoluția produsului intern brut trimestrial față de trimestrul precedent (%, serie ajustată sezonier)

Cert este că, față de ultimul trimestru din 2014, creșterea anunțată doar în termeni ajustați sezonier a fost majorată și ea de la +0,1% la +0,2%. Cu toate acestea, în termeni nominali, valoarea comunicată pentru PIB–ul aferent primului sfert din acest an a scăzut de la 162.664,4 milioane lei (varianta provizorie 1) la 161.159,6 milioane lei (varianta provizorie 2).

Explicația nu vine din diferența care sare în ochi între dinamica volumelor și a prețurilor la tranzacțiile din comerțul exterior. Deși volumele tranzacționate au fost reevaluate sensibil în sus ( primele date vin dintr-o cercetare care nu acoperă decât în parte agenții de comerț exterior), modificarea exportului net a fost una minoră, de la -1,90 miliarde lei la -1,97 miliarde lei.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De remarcat că, față de prima estimare, prețurile la care s-au valorificat produsele la export au fost reduse destul de consistent (creșterea a fost de doar o treime din cea inițial preconizată), în timp ce prețurile produselor din import s-au majorat cu o jumătate de procent în plus ( de la 1,6% la 2,1%).


Cam două cincimi din diminuarea de circa 1,5 miliarde lei a PIB între prima și a doua variantă provizorie vin din creșterea acurateții datelor utilizate ( discrepanța statistică inclusă în calculul PIB s-a redus de la 1,08 miliarde lei la doar 0,41 miliarde lei).

Valoarea adăugată brută s-a diminuat și ea cu aproape 0,5 miliarde lei, cea mai mare parte fiind cauzată de reducerea costurilor din administrația publică ( vizibilă în indicele de cost ajustat de la  +1,0% la -0,3% în raport cu trimestrul precedent).

În context, tranzacțiile imobiliare au păstrat aproape aceeași valoare de raportare, după ce volumul de tranzacții a fost fost reașezat în jos de pe creștere de +0,3% la o diminuare de -0,2%, în timp ce prețurile au fost reevaluate în sus tot cu o jumătate de procent, de la +2,3% la +2,8% ( de reținut această evoluție, care confirmă avântul economiei dar trage și un semnal de alarmă timpuriu în privința unei unei eventuale noi bule imobiliare).

Explicația principală a paradoxului aparent de scădere a PIB nominal simultan cu creșterea lui în termeni procentuali vine de pe segmentul de comerț. Aici realizările au fost reduse de la 18,58 miliarde lei la 18,00 miliarde lei, pe fondul unor majorări de prețuri reevaluate de la 2,2% inițial la doar 0,1%. Asta deși creșterea în volum a fost chiar ceva mai mare decât cea estimată inițial (+1,7% față de +1,6%).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Pe cale de consecință, diminuarea prețurilor în comerț a dus și la diminuarea încasărilor de taxe și impozite, regăsite la poziția impozite nete cu minus de alte 0,34 miliarde lei în compoziția PIB. Cu alte cuvinte și simplificând, prețurile mai mici ale produselor și serviciilor decât se credea la primele calcule au majorat PIB-ul în termeni reali, deși acesta ne apare ceva mai mic în cifre absolute.

Este o lecție care ar trebui reținută, dincolo de simpla dezbatere a regăsirii creșterii PIB în nivelul de trai al fiecăruia. Consolidarea puterii efective de cumpărare a sumelor din buzunar se poate dovedi cel puțin la fel de importantă ca și creșterea cantității lor. Mai ales că pe măsură ce ne apropiem de zona euro va trebui să ne încadrăm în criterii tot mai stricte de inflație și de gestionare cumpătată a cheltuirii banilor, atâția câți vor fi ei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: