Creșterea ”primitivă” a PIB: Scădere drastică la productivitatea resurselor. România coboară chiar sub nivelul anului 2000, după 16 ani de retehnologizare

România se situează pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor pe kilogram de materie primă utilizat, cu doar 0,31 euro pe kilogram în anul 2015, potrivit datelor comunicate de Eurostat .

Mai mult, ne aflăm în postura nedorită a deține recordul de scădere la acest indicator față de anul 2000 (-35,8% !!). Doar alte două state au evoluat în jos ( Estonia cu -19,1% și Malta cu -7,6%).

Clasamentul european la zi

Capacitatea de a utiliza eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție iar rezultatele se concretizează în productivitatea muncii și gradul de poluare a mediului înconjurător (în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și de tehnologiile utilizate, inclusiv investițiile în ecologizare).

Din această perspectivă, România stă de 11 ori mai prost decât campioanele ex-aequo în materie, Marea Britanie și Olanda, și de peste șase ori mai slab decât media europeană, după ce a evoluat în jos pe parcursul ultimilor 15 ani. Ceea ce ne semnalează o problemă gravă de dezvoltare și impune luarea unor măsuri urgente pentru a îmbunătăți situația.

CASETA:

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).

De remarcat că, la nivelul productivității resurselor, Marea Britanie și Olanda au devansat Luxemburgul iar pe locul patru apare, în mod surprinzător, Italia. Care, deși a bătut pasul pe loc la nivel de PIB, este țara din UE care și-a ajustat cel mai mult consumurile materiale (-46,4%) în ultimii 15 ani. Reușind să traecă pragul de 3 euro pe kilogram de resursă materială utilizată.

Totuși, campioana europeană a îmbunătățirii consumurilor, în încercarea de reduce costurile este Spania ( Cipru consemnează o valoare identică dar este mult mai mică și aproape lipsită de industrie), care a reușit un rezultat aproape fantastic pentru noi, o îmbunătățire de 120,3%. Irlanda s-a apropiat și ea de pragul de 100% iar Italia a trecut de 85%.

Creșterea ”primitivă” a PIB

Dintre colegele de bloc estic ce au aderat la UE, exemplele de urmat ar fi Slovenia și Cehia, care au depășit pragul de 60% la eficientizarea consumurilor materiale. Sau, dacă este să luăm un exemplu mai apoape de structura și dimensiunea economiei noastre, am putea măcar să ne uităm la experiența poloneză, care a reușit un onorabil 40%, similar cu cel al Franței.

Asta chiar și în condițiile unei creșteri modice a consumurilor materiale (francezii, ajunși la un nivel mai înalt de dezvoltare, au rezolvat problema eficientizării pe calea scăderii consumurilor).

La noi, s-ar putea invoca adevăratul dezastru survenit odată cu tăierea abuzivă a pădurilor, dar e greu de crezut că aceasta ar fi singura explicație a exploziei consumurilor ( +167,8% !)

Altminteri, scăderea utilizării materiilor prime domestice este o tendință care se regăsește atât în majoritatea simplă a statelor europene (15 din 28), cât și la nivelul mediei UE. Doar în trei state, România, Estonia și Malta, ritmul de creștere a consumului material l-a depășit pe cel de creștere a PIB, ceea ce semnifică o situație anormală.

În timp ce, per total Uniune, productivitatea resurselor s-a îmbunătățit din anul 2000 încoace cu 35,4%, România a evoluat exact pe dos (-35,8%), ceea ce ne singularizează în mod nedorit și ar fi trebuit să constituie un subiect important pentru factorii de decizie din economie. Care, preocupați ”să transforme Dacia în Mercedes” au neglijat să se uite cât consumă.

De aceea, tocmai pentru aici stăm cel mai prost în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE, avem o oportunitate majoră pentru reducerea consumurilor specifice și creșterea competitivității. Asta până să inversăm declinul demografic și de competență sau să atragem noi investiții creatoare de locuri de muncă.