Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe cel al importurilor (+9,7% faţă de doar +7,3%).
Cumulat, de la începutul anului, deficitul a ajuns la 3.727,1 milioane euro, cu ceva mai mult de 11% peste cel din aceeaşi perioadă a lui 2017.
Exporturile lunare s-au contractat sezonier la 5.234,3 milioane euro ( au fost cu circa 14% mai mici decât în luna precedentă dar acest lucru este similar cu evoluţia de anul trecut), în timp ce importurile s-au diminuat la 6.245,5 milioane euro (-13%).
Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate s-a situat la doar 89,3%. Mai bine decât în anii 2016 şi 2017, dar am avea nevoie să revenim peste nivelul de 90%, din intervalul 2013 – 2015, respectiv să mutăm accentul în motoarele de creştere spre piaţa externă şi să să importăm ceva mai puţin pe zona bunurilor de consum.
După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 16 luni, în aprilie 2018 am reuşit cel mai mare decalaj pozitiv între creşterea exporturilor şi cea a importurilor. Ceea ce arată că se poate, este o evoluţie bună, necesară dar nu şi suficientă pentru a nu mai bifa deja implacabilul deficit lunar de peste 1 miliard de euro, în condiţiile în care ţările din regiune se bat în excedente.
Situaţia pe comerţul intra şi extracomunitar şi imaginea pe sectoare
Pe primele patru luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de circa 17 miliarde de euro la export și 19,6 miliarde euro la import (76,8% din total la exporturi şi 75,7% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 5,15 miliarde euro și importuri de 6,3 miliarde euro (23,2% din total la exporturi şi 24,3% la importuri).
S-a menţinut şi după a patra lună a anului debalansarea deficitului spre comerţul cu ţările non-euro. Acestea, deşi cumulează mai puţin de un sfert din schimburile comerciale ale României au contribuit în primul trimestru din 2018 cu 31% la deficitul comercial înregistrat per total, dar tendinţa de la o lună la alta este de majorare a ponderii în deficit a schimburilor intracomunitare.
În structură, România a continuat să obținut un sold sectorial pozitiv din comerţul exterior numai pe segmentul de mașini și echipamente de transport (ceva mai mult de un milliard de euro în prima treime a anului). De reţinut, însă, că acest sold pozitiv este în scădere relativă faţă de luna precedentă, comparativ cu deficitul comercial de ansamblu.
Din păcate, avem trei componente care vin cu participaţii aproape egale la minusul din comerţul exterior, toate pe domenii unde, în principiu, nu am avea voie să înregistrăm valori negative: alimente, combustibili şi produse manufacturate, altele decât pentru transport. Cel puţin pe zona alimentară (61% grad de acoperire) şi pe cea de carburanţi (54%) este greu de explicat de ce nu acoperim decât în foarte mica măsură importurile cu exporturi.
Toate aceste trei segmente de comerţ international adunate fac aproximativ cât marele minus şi marea problemă a schimburilor României cu alte ţări, respectiv produsele chimice şi derivate. Acolo unde se concentrează dou ă treimi din deficit iar gradul de acoperire este dezastruos, doar 30% exporturi faţă de importuri.
Minusul înregistrat din schimburile externe de materii prime a fost unul puţin important, sub 160 de milioane de euro. De altfel, nici nu e de dorit să exportăm produse fără valoare adăugată sau cu valoare adăugată foarte mica, ci să prelucrăm aici materiile prime locale, pentru a creea locuri de muncă şi plusvaloare.
Una peste alta, plusul din zona auto pare a fi în curs de micşorare, în timp ce dependenţa de livrările de produse chimice din exterior ridică semne de întrebare. Nu doar din perspectiva deficitului comercial de ansamblu dar şi din punct de vedere al siguranţei naţionale în caz de penurie de asemnea produse, inclusiv pentru asigurarea medicamentelor necesare populaţiei.
Urmărește-ne pe Google News
