Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează, ca mai toată lumea, asupra efecteler negative ale epidemiei coronavirus.
„Chiar dacă tensiunile comerciale dintre SUA şi China au fost, într-o oarecare măsură, atenuate prin semnarea Fazei 1 a acordului comercial, apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce priveşte cererea globală”, spune CNSP într-o notă la Prognoza de iarnă, datată 18 februarie.
CNSP menţionează și „riscul majorării preţului la energie şi alte mărfuri fungibile, precum şi o volatilitate mai mare a pieţelor valutare, ca urmare a decelerării creşterii economiei chineze care influenţează cererea globală”.
În plus, România este mai sensibilă la reducerea cererii externe decât țările din regiune, fiind dependentă mai ales de comenzile din Germania, principalul partener comercial, argumentează CNSP.
Totuși, CNSP estimează că „industria va reveni în a doua parte a anului 2020 astfel încât pe ansamblu creşterea valorii adăugate brute să fie pozitivă”.
„Creşterea economică pe termen mediu se situează la circa 4% anual, formarea brută de capital fix având o dinamică superioară consumului final”, potrivit documentului citat.
Construcţiile totale vor continua să se majoreze, „dar cu o intensitate mai mică. În ceea ce priveşte sectorul terţiar, se mizează pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adăugată. Acest sector în ansamblu este în continuare principalul susţinător al creşterii economice”.
„Există și posibilitatea apariției unui risc generat din eventualele efectele asupra agriculturii pe fondul condițiilor meteo nefavorabile din acest an”, mai avertizează CNSP.
Instituția estimează un consum mai mic al gospodăriilor, de 4,4%, față de cel de 4,6% din Prognoza de toamnă. Și numărul mediu de salariați este estimat în scădere până 5,242 milioane persoane, de la 5.268 milioane persoane.
„O încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta pe lângă exporturile româneşti, care au dovedit o elasticitate mai ridicată la cererea externă, comparativ cu principalii noştri competitori, Polonia şi Ungaria, şi fluxurile investiţionale către ţara noastră. Menționăm şi factorii de influenţă asociaţi evoluției economiei zonei euro și, îndeosebi, a Germaniei – principalul partener comercial al României – a cărei situație se reflectă atât în zona de cerere agregată prin exporturi, cât și pe zona de producție industrială, acestea fiind puternic corelate (producția industrială autohtonă fiind stimulată printre altele și de exporturi)”, spune CNSP.
