fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Creştere semnificativă a costului orar al forţei de muncă, pe contrasens cu scăderea puternică a PIB. Consecințe

de Marin Pana , 7.9.2020

Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru al anului curent cu 16,11% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor anunţate de INS. Este un ritm în creștere semnificativă faţă de valoarea de 12,46%, consemnată în T2 2019, pe contrasens atât cu tendința de scădere din anii precedenți cât și cu scăderea rezultatului economic (-10,5% T2 2020/T2 2019, potrivit datelor semnal).

Dacă se face trimitere la evoluția în raport cu trimestrul precedent, când de-abia pe final au apărut să se manifeste efectele pandemiei Covid 19, situația apare la fel de contradictorie, cu un plus de 11,47% la nivelul costului orar cu munca deși PIB-ul trimestrial a scăzut încă și mai pronunțat (-12,3%).

Astfel, decorelarea sistematică dintre cei doi indicatori a urcat la cote care pun tot mai multe probleme de sustenabilitate.

Productivitatea muncii, pe un trend descendent

Pentru referinţă şi raportare la teoria economică, menţionăm că sporul de productivitate a muncii în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru întreaga economie) s-a deteriorat de la un plus de 6,2% în 2017 spre un minus de 12,4% în prima jumătate a anului curent.

De reținut, valoarea negativă o fi ea justificată condiții de pandemie dar rămâne îngrijorătoare pentru corelațiile de bază din economie iar reculul a început ÎNAINTE de criză. Din păcate, încercarea timidă de revenire din luna februarie a fost anulată de apariția SARS Cov 2.  Nivelul productivității muncii din T2 a coborât la o medie de -21,9%, după valorile reduse cu circa o treime în aprilie și un sfert în mai.

Reducerea drastică a activității a amplificat puternic costul orar al muncii

În structura pe ramuri de activitate, apar diferenţe semnificative la nivelul modificărilor costului orar al muncii, de la majorări de circa 77% pe segmentul de hoteluri și restaurante ( generate de reducerea drastică a activității și păstrarea în bună parte a salariilor) la doar 6% în administrația publică și apărare.

De salutat, în context, moderația pe segmentul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale”. Cu toate acestea, pe zona bugetară ar fi fost de așteptat o majorare mai consistentă a valorii de plată în sănătate, dat fiind efortul depus într-o perioadă dificilă de activitate și riscurile majore asumate de personalul medical.

(Citiți și: ”Cheltuielile cu salariile bugetarilor, dublate în ultimii cinci ani. Al treilea factor de presiune pe deficit, programul de creștere a acestora până în 2022”)

Deși industria prelucrătoare și-a redus salarizarea la circa 85% din media națională (față de 90% anul trecut și uzanța occidentală în jur de 100%), restrângerea de activitate a urcat costul orar cu munca în acest sector-cheie la un nivel de aproape 22%. Fapt de natură să afecteze competitivitatea și/sau să reducă profitabilitatea, cu tot sprijinul acordat de stat.

Practic, deși există scuza obiectivă a pandemiei, ritmul de creştere susţinută a costului orar cu forţa de muncă afectează activitatea economică. Consecințele directe se văd în inflamarea deficitelor externe. Indirect, majorările salariale au susținut așteptările pentru creșterea încă și mai mare a pensiilor, care se anunță a fi o mare problemă pentru buget și ar deturna bani de la programele de refacere a economiei.

Per total, se conturează două întrebări fundamentale de politică economică:

1.Cum facem să creștem mai rapid producția și productivitatea muncii, pentru ca banii dați pentru salarii ( într-o proporție semnificativă subvenționați de la buget) să-și păstreze puterea de cumpărare ? Reamintim că peste cinci milioane de beneficiari de pensii vor primi creșterea de 14% iar concurența se manifestă și pe partea de cerere, nu doar de ofertă.

2.Cum facem să reducem decalajul între susținerea consumului, păstrat peste pragul de 0% creștere anuală atins în luna mai și aflat acum în revenire ( +0,5% pe primul semestru și +1,2% la 7 luni) și producția industrială (-16,4% în prima jumătate a anului) ? Dacă nu realizăm acest lucru, adâncim deficitele externe și subvenționăm, de fapt, revenirea altor economii din piața unică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.9.2020

Un raspuns

  1. ovim
    7.9.2020, 7:50 pm

    ce treaba are “reducerea drastică a activității” cu costul orar al muncii? costul muncii nu e legat de incasari. mai degraba, au fost concediati si/sau trecuti in somaj tehnic cei cu salarii mici. cei care au ramas (cei din conducere), aveau salariile mari, asa ca media a explodat.

Lăsați un comentariu


Stiri

O instanță a suspendat interdicția de descărcare a aplicației TikTok

Iulian Soare

Un judecător din Statele Unite (Carl Nichols, de la o instanță din Washington) a suspendat ordinul prin care administraţia Trump interzicea descărcarea aplicaţia chineză TikTok.… Mai mult

Stiri

Un mort a câștigat alegerile de la Deveselu – alegătorii l-au votat cu bună știință. Alegerile se repetă

Razvan Diaconu

Primarul comunei Deveselu, din Olt, Ion Aliman, mort în 17 septembrie, din cauza COVID-19, ”a câștigat” alegerile locale 2020. Oamenii au mers cu lumânări la… Mai mult

Stiri

Alegeri locale 2020 – învingătorii marilor orașe

Razvan Diaconu

Pe măsură ce devin disponibile rezultatele parțiale apar și surprizele alegerilor locale: Nicolae Robu a pierdut alegerile locale pentru Primăria Timișoarei în favoarea candidatului USR-Plus,… Mai mult

Stiri

Harta politică a alegerilor locale: cine a câștigat Consiliile Județene, structura noului Consiliu General al Capitalei

Razvan Diaconu

La președinția consiliilor județene, PSD are reprezentanți în 20 de județe, PNL a câștigat în 17, iar UDMR în patru. La alegerile locale din 2020… Mai mult

Stiri

A căzut baronul Oprișan – Cătălin Dumitru Toma (PNL) a câștigat șefia CJ Vrancea

Razvan Diaconu

Cătălin Dumitru Toma (foto), senator PNL, va fi noul președinte al Consiliului Județean Vrancea, anunță Digi 24. Funcția de președinte CJ Vrancea a fost ocupată… Mai mult

Stiri

Exit-poll București: 47,8% Nicușor Dan, 38,2% Gabriela Firea. PNL și USR-PLUS câștigă sigur 3 din cele 6 sectoare

Razvan Diaconu

Nicușor Dan – 47,8%, Gabriela Firea – 38,2% – este rezultatul exit-poll-ului la finele zilei de 27 septembrie la alegerile locale pentru Capitală. Traian Băsescu… Mai mult

Europa

Ultraconservatorii iranieni susțin că Iranul are o nouă rachetă balistică

Iulian Soare

Gărzile Revoluţionare, armata ideologică a Iranului, au dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică anti-navă, cu o rază de acţiune “probabilă” de peste 700 km, pe… Mai mult