Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2018 arată că veniturile totale unei gospodării au fost de 4.608 lei , cu 29,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
Suma care a revenit pe persoană a fost de 1.772 lei, cu 30,1% în plus.
Sunt cele mai mari valori din ultimii patru ani, cu mult peste creşterea economică ceva mai mare de patru procente.
Veniturile băneşti ale unei gospodării au crescut încă şi mai mult pe parcursul lui 2018, cu 31,4% pe gospodărie şi cu 32,3% pe persoană, ceea ce a contribuit la creşterea inflaţiei medii anuale de la 1,34% în 2017 la 4,63% în 2018 şi la scăderea mai pronunţată a avansului consemnat în termeni nominali la trecerea în termeni reali.
Salariile și-au consolidat puternic poziția majoritară în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând la 68,2%, o creştere de peste şapte procente doar în 2018 şi 11,8% pe parcursul ultimilor patru ani.
Evoluția este consecinţa integrării tot mai puternice în relațiile de producție bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, cu diminuarea rapidă a părții de autoconsum.
De remarcat diminuarea ponderii veniturilor din prestaţii sociale la cel mai redus nivel istoric, mai puţin de 18%, care a preluat mai mult de jumătate din şocul generat de creşterea relativă a veniturilor salariale.
Următoarele afectate au fost veniturile în natură, chiar dacă au revenit în termeni nominali peste nivelul din 2015, după reculul consemnat până în 2017.
Decalajul dintre mediul urban şi cel rural își continuă creșterea spre cote alarmante
Venitul total pe persoană a ajuns cu 56% mai mare în mediul urban decât în mediul rural (2.124,28 lei față de 1.361,86 lei). Astfel, decalajul de venituri între mediile de rezidență s-a stabilizat pe un trend foarte pronunţat de diferenţiere, de la 38,4% la finele lui 2016, la 47,7% pe T4 2017, la 50,9% în T4 2017 şi 56% în 2018.
Este o problemă alarmantă deja de diferenţă între sat şi oraş, care ar trebui luată foarte în serios şi găsite rapid măsuri de contracarare a acestei tendinţe.
Dacă se face trimitere şi din punct de vedere al structurii, unde veniturile băneşti reprezintă 94,8% în mediul urban şi doar 85,3% în mediul rural, diferenţa a ajuns încă şi mai pronunţată.
Între numerarul pe persoană de 2.035,06 lei pe lună la oraş şi doar 1.161,66 lei pe lună la sat, decalajul a ajuns la peste 75% !
Pe ce s-au dus banii: structura cheltuielilor medii în gospodării
Evoluția structurii cheltuielilor de consum arată trendul alocării de către gospodării a sumelor încasate, pe categorii de produse şi servicii, potrivit clasificării internaţionale utilizate de Eurostat la calculul indicelui armonizat al preţurilor de consum.
Se poate observa un declin rapid al banilor alocaţi pentru mâncare ( -1,4 puncte procentuale în ultimul an şi -4,7 pp din 2015 încoace).
De notat, ca o evoluţie bună, scăderea consistentă în T4 2018 a ponderii cheltuielilor cu locuința, apa, electricitatea, gazele şi combustibilii. Precum şi avansul sensibil al banilor daţi pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, sănătate (în premieră, la nivelul de cinci procente) dar şi pentru recreere şi cultură sau pentru educaţie (ajunse la cele mai mari cote procentuale din ultimii patru ani).
Mici diminuări, în sensul că sumele alocate nu au ţinut pasul cu cele încasate, nu că s-ar fi produs ajustări semnificative reale, s-au consemnat la grupele „băuturi alcoolice și tutun” ( coborâtă, în fine, sub pragul şi aşa destul de mare de opt procente) şi „hoteluri şi restaurante” ( repliere după avansul din cei trei ani precedenţi).
