Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Creștere bruscă și spectaculoasă a deficitului: execuția pe S1

de Marin Pana , 27.7.2018

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2018 un deficit de aprope 15 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 1,61% din PIB estimat pentru anul în curs.
Rezultatul a fost cu circa 8,7 miliarde lei mai slab decât în prima jumătate a lui 2017, când deficitul bugetar s-a situat la doar 0,73% din PIB. Adică mai puţin de jumătate din cifra pe 2018!.

Ceea ce este din foarte îngrijorător prin prisma obiectivelor similare fixate pentru finalul ambilor ani imediat sub 3% din PIB (obiectiv îndeplinit la limită în 2017).

Simplificat, această evoluţie negativă, de aproape 0,9% din PIB, a fost consecinţa exclusivă a majorării cu circa 1,4% din PIB a cheltuielilor, deşi încasările au crescut cu 0,5% din PIB. Pe influenţe, cea pozitivă de aproape 50% din rezultatul final a fost anulată de cea negative, care a contat în proporţie de 150%

Ceea ce arată că angajamentele onorate de stat nu au avut asigurată și finanțarea (deşi în creştere) din impozite și taxe.

De altfel, dacă atât veniturile cât şi cheltuielile ar fi trebuit să crească undeva cam pe la 14% faţă de anul trecut, potrivit legii bugetului, veniturile s-au majorat cu doar 12,6%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 19%.

Execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea creşterii simultane semnificative a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar (+24,4%, adică 8,1 miliarde lei, respectiv 93% din deficitul bugetar) și a sumelor pentru asistența socială, la o valoare (+13,9%) deocamdată dublă în raport cu creșterea economică din 2017 şi, atenţie, înainte de majorarea cu 10% a punctului de pensie de la 1 iulie 2018.

De reținut, a avut loc şi o creştere semnificativă a sumelor destinate pentru plata dobânzilor faţă de anii anteriori, când acestea au fluctuat undeva în jurul nivelului de 6 miliarde de lei.

(Citiți și: ”Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii”)

S-a ajuns la 7,36 miliarde de lei deşi nivelul datoriei publice s-a diminuat de la peste 39% în anul 2014 până la mai puţin de 35% în primul trimestru din 2018, potrivit cifrelor oficiale communicate de Eurostat.

Explicaţia acestui aparent paradox constă în creşterea substanţială a costurilor la care s-a împrumutat România în ultima perioadă, parţial pe fondul unei creşteri generale a dobânzilor în piaţă, parţial din cauza deteriorării percepţiei asupra perspectivelor de evoluţie a economiei pe termen mediu şi lung din partea investitorilor.

Pe capitole de cheltuieli, se remarcă ieșirea mult în afara anvelopei salariale de 7% din PIB recomandată în urmă cu câţiva ani de instituțiile internaționale și asumată la momentul acela de țara noastră, tocmai pentru că ne plasăm cu încasările la buget undeva în jur de 30% din PIB şi la două treimi din media ţărilor UE.

Simultan, se mai observă o creștere de circa şase miliarde de lei pe partea de asistență socială, concretizată în majorarea semnificativă a ponderii acesteia în PIB (+0,3% sau aproape 60% din deficitul consemnat după prima jumătate a anului) şi una de trei miliarde de lei la cheltuieli de capital, în principiu benefică dar care nu prea mai încape alături de majorarea celorlalte sume.

Diferenţa dintre aceste trei categorii de cheltuieli care au contribuit în cea mai mare măsură la adâncirea deficitului bugetar (care nu prea mai avea de unde să se adâncească, dacă ţinem cont de experienţa anului trecut) este că salariile şi pensiile sunt ferm angajate şi nu va mai veni nimeni să le reducă, în timp ce investiţiile nu sunt neapărat obligatorii.

Ceea ce, pe fondul creşterii obligaţiilor lunare de plată în contul asigurărilor sociale cu banii aferenţi majorării pensiilor cu zece la sută, conturează deja forma pe care va încerca să o ia strângerea curelei bugetare în partea a doua a anului, pentru a reuşi performanţa de a ne putea încheia la pantaloni după ce am mâncat mai mult decât ne permitea portofelul şi decât era recomandat de sănătatea economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva – FMI: Inegalitățile sociale pot duce la o criză globală la fel de „tulburătoare” ca aceea de acum 100 de ani

Adrian N Ionescu

Lumea riscă o criză cel puțin la fel de profundă, în deceniul următor, ca aceea declanșată în acum 100 de ani, cunoscută ca „Marea Depresie”.… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului nu riscă o nouă taxă auto, după eșecul celorlalte de până acum

Vladimir Ionescu

Guvernul nu va introduce în acest an o nouă taxă auto pe mașinile second-hand importate, pentru că au dat greș toate celelalte măsuri de acest… Mai mult

Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult