fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Creștere bruscă și spectaculoasă a deficitului: execuția pe S1

de Marin Pana , 27.7.2018

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2018 un deficit de aprope 15 miliarde de lei, sumă echivalentă cu 1,61% din PIB estimat pentru anul în curs.
Rezultatul a fost cu circa 8,7 miliarde lei mai slab decât în prima jumătate a lui 2017, când deficitul bugetar s-a situat la doar 0,73% din PIB. Adică mai puţin de jumătate din cifra pe 2018!.

Ceea ce este din foarte îngrijorător prin prisma obiectivelor similare fixate pentru finalul ambilor ani imediat sub 3% din PIB (obiectiv îndeplinit la limită în 2017).

Simplificat, această evoluţie negativă, de aproape 0,9% din PIB, a fost consecinţa exclusivă a majorării cu circa 1,4% din PIB a cheltuielilor, deşi încasările au crescut cu 0,5% din PIB. Pe influenţe, cea pozitivă de aproape 50% din rezultatul final a fost anulată de cea negative, care a contat în proporţie de 150%

Ceea ce arată că angajamentele onorate de stat nu au avut asigurată și finanțarea (deşi în creştere) din impozite și taxe.

De altfel, dacă atât veniturile cât şi cheltuielile ar fi trebuit să crească undeva cam pe la 14% faţă de anul trecut, potrivit legii bugetului, veniturile s-au majorat cu doar 12,6%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 19%.

Execuția bugetară la 6 luni confirmă nesustenabilitatea creşterii simultane semnificative a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar (+24,4%, adică 8,1 miliarde lei, respectiv 93% din deficitul bugetar) și a sumelor pentru asistența socială, la o valoare (+13,9%) deocamdată dublă în raport cu creșterea economică din 2017 şi, atenţie, înainte de majorarea cu 10% a punctului de pensie de la 1 iulie 2018.

De reținut, a avut loc şi o creştere semnificativă a sumelor destinate pentru plata dobânzilor faţă de anii anteriori, când acestea au fluctuat undeva în jurul nivelului de 6 miliarde de lei.

(Citiți și: ”Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii”)

S-a ajuns la 7,36 miliarde de lei deşi nivelul datoriei publice s-a diminuat de la peste 39% în anul 2014 până la mai puţin de 35% în primul trimestru din 2018, potrivit cifrelor oficiale communicate de Eurostat.

Explicaţia acestui aparent paradox constă în creşterea substanţială a costurilor la care s-a împrumutat România în ultima perioadă, parţial pe fondul unei creşteri generale a dobânzilor în piaţă, parţial din cauza deteriorării percepţiei asupra perspectivelor de evoluţie a economiei pe termen mediu şi lung din partea investitorilor.

Pe capitole de cheltuieli, se remarcă ieșirea mult în afara anvelopei salariale de 7% din PIB recomandată în urmă cu câţiva ani de instituțiile internaționale și asumată la momentul acela de țara noastră, tocmai pentru că ne plasăm cu încasările la buget undeva în jur de 30% din PIB şi la două treimi din media ţărilor UE.

Simultan, se mai observă o creștere de circa şase miliarde de lei pe partea de asistență socială, concretizată în majorarea semnificativă a ponderii acesteia în PIB (+0,3% sau aproape 60% din deficitul consemnat după prima jumătate a anului) şi una de trei miliarde de lei la cheltuieli de capital, în principiu benefică dar care nu prea mai încape alături de majorarea celorlalte sume.

Diferenţa dintre aceste trei categorii de cheltuieli care au contribuit în cea mai mare măsură la adâncirea deficitului bugetar (care nu prea mai avea de unde să se adâncească, dacă ţinem cont de experienţa anului trecut) este că salariile şi pensiile sunt ferm angajate şi nu va mai veni nimeni să le reducă, în timp ce investiţiile nu sunt neapărat obligatorii.

Ceea ce, pe fondul creşterii obligaţiilor lunare de plată în contul asigurărilor sociale cu banii aferenţi majorării pensiilor cu zece la sută, conturează deja forma pe care va încerca să o ia strângerea curelei bugetare în partea a doua a anului, pentru a reuşi performanţa de a ne putea încheia la pantaloni după ce am mâncat mai mult decât ne permitea portofelul şi decât era recomandat de sănătatea economiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Forintul, sub presiune. Banca centrală jonglează cu dobânzile pentru a ține economia în echilibru

Vladimir Ionescu

Banca centrală a Ungariei a decis marți să mențină dobânda-cheie de politică monetară la nivelul de 0,6% pe an, în contextul în care deprecierea accentuată… Mai mult

Stiri

AOAR: Cheltuielile bugetare nesustenabile sunt un risc major pentru România

Vladimir Ionescu

Generarea unor cheltuieli bugetare nesustenabile, din motive pur electorale, reprezintă un factor de risc major pentru România, avertizează Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Indemnizațiile pentru PFA-uri și profesioniști: Cum se pot obține banii pentru reducerea activității

AVOCATNET

Deja poate fi solicitată de persoanele fizice autorizate (PFA) și alți profesioniști indemnizația pentru reducerea activității, stabilită de curând de Guvern printr-o nouă ordonanță, completată… Mai mult

Stiri

Companiile aeriene cer ca pasagerii să fie testați COVID înaintea zborului

Raluca Florescu

Reprezentanții transportatorilor aerieni la nivel global solicită ca toți cei care călătoresc cu avionul  să fie testați pentru COVID-19 înaintea zborului, scrie Reuters. Odată ce… Mai mult

Europa

UE a actualizat lista sectoare energo-intensive care pot beneficia de ajutoare de stat

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a publicat luni lista finală a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie care pot beneficia de compensarea prin ajutoare de stat a costurilor… Mai mult

Stiri

Centrul de tehnologii inovative va fi la Cluj – anunțul premierului Ludovic Orban

Mariana Bechir

Un institut de tehnologii inovative va fi creat la Cluj Napoca și va fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă,… Mai mult

Europa

CJUE: Regulile pentru Airbnb sunt justificate – măsurile naționale ce limitează închirierea pe termen scurt a apartamentelor sunt în interesul general

Mariana Bechir

Impunerea unor măsuri speciale pentru închirierea apartamentelor pe termen scurt este justificată, răspunde unui interes general imperativ și este proporțională cu obiectivul urmărit, a decis… Mai mult