Corupția subminează răspunsul echitabil la criza Covid-19 și alte crize, avertizează Transparency International, în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 202. Analiza arată că statele cu o poziție bună în acest clasament investesc mai mult în sănătate, asigură un acces mai bun la serviciile medicale și sunt mai puțin dispuse să încalce normele democratice și statul de drept în cadrul reacției la diferite crize.

Clasamentul este realizat pe baza percepției unor experți independenți și din mediul de afaceri din cele 180 de state cuprinse în studiu. Punctele se atribuie pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

”COVID-19 nu este doar o criză sanitară și economică. Este o criză a corupție. Iar în prezent dăm greș în gestionarea ei” a spus Delia Ferreira Rubio, Președinta Transparency International. ”Anul trecut a testat guvernele lumii cum niciun alt an din istoria recentă nu a făcut-o, iar guvernele corupte au fost mai puțin capabile să facă față provocării. Dar chiar și acelea care se află în topul CPI trebuie să stabilească urgent rolul pe care îl au în perpetuarea corupției în țară și în străinătate,”a adăugat aceasta, citată într-un comunicat al Transparency International.

Danemarca și Noua Zeelandă se află în topul CPI, cu 88 de puncte. La polul opus se află Siria,
Somalia și Sudanul de Sud, acestea obținând scoruri de 14, 12 și, respectiv, 12 puncte.

Europa Occidentală și Uniunea Europeană, regiunea cu cea mai bună poziție în clasament

Cu un scor mediu de 66 de puncte, Europa de Vest și Uniunea Europeană, regiune ce totalizează 31 de state analizate, este regiunea cea mai performantă din lume la acest capitol, adică înregistrează cea mai redusă corupție.

Cu toate acestea, cele mai corupte țări din regiune – România, Ungaria și Bulgaria (fiecare cu doar 44 de puncte) – se plasează în al doilea grup al țărilor cele mai corupte.

Ungaria și Polonia înregistrează unele dintre cele mai consistente pierderi de scor (cu 11, respectiv 7 puncte puncte), față de CPI 2015.

Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior, arată un comunicat al Transparency International Romania.

Țara noastră înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10
ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.

Concluziile Transparency International România:

• Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală.
• Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice.
• Societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial.