vineri

29 martie, 2024

9 septembrie, 2015

juncker 2Statele membre vor trebui să preia din Italia, Grecia și Ungaria 160.000 de refugiați, prin cote obligatorii, a anunțat miercuri președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker.

„Acest lucru este necesar să fie făcut în mod obligatoriu”, a explicat președintele CE. 

decizie definitivă în acest sens va fi luată însă abia pe 14 septembrie, la reuniunea miniștrilor de interne din cele UE28 (Consiliul JAI). Sper ca de data asta să fie toţi la bord. Fără retorici, fără discursuri. Este timpul acţiunii, a declarat preşedintele Juncker.

(Citiţi şi: „Reacţii româneşti la deciziile europene în materie de migraţie”)


Discursul privind Starea Uniunii a început, previzibil, cu cea mai arzătoare problemă a Europei, criza refugiaților, un test la care este supusă Uniunea, Jean Claude Juncker amintindu-le europarlamentarilor de istoria continentului, de milioanele de cetățeni care în urmă cu câteva decenii, mai recent de cazul fostei Iugoslavii, au migrat la rândul lor din cauza conflictelor.

refugiati granita sarma ghimpata

„Prima prioritate în ziua de azi este criza imigranţilor (…) Este timpul pentru umanitate. Noi, europenii, nu ar trebui să uităm cât de important este să arătăm compasiune pentru cei care caută refugiu. Europa reprezintă astăzi un loc de speranţă pentru bărbaţii şi femeile din Orientul Mijlociu. Europa este cel mai bogat şi cel mai stabil continent din lume. Acesta este un loc al păcii şi al stabilităţii şi ar trebui să fim mândri de asta„, a menţionat președintele Juncker.

juncker starea uniunii

Principalele declarații ale lui Jean-Claude Juncker

  • Sunt 160.000 de persoane pe care europenii trebuie să îi primească. Acest lucru trebuie făcut într-o manieră obligatorie.
  • Prioritatea trebuie să fie umanitatea și corectitudinea istorică. Toți trebuie să ne amintim că Europa este un continent unde aproape toți am fost cândva refugiați. Milioane de europeni au fugit de război și persecuții, de dictaturi.
  • Este o chestiune de credibilitate ca statele membre să implementeze și să respecte reglementările europene și internaționale convenite.
  • Acum avem standarde comune pentru azilanți (…) Dar aceste standarde trebuie implementate peste tot și respectate în practică. Comisia a început, înaintea verii, 32 de proceduri de infringement împotriva unor state membre ce nu implementează deciziile europene.
  • Alte proceduri de infringement vor urma în zilele următoare.
  • Încă din luna mai am propus un mecanism de relocare a 40.000 de refugiați. Astăzi, propunem un alt mecanism obligatoriu de relocare de urgență a încă 120.000 de refugiați.
  • De data aceasta, toate statele trebuie să tragă în aceeași direcție. Fără poezii, fără discursuri. Vorbim despre ființe umane, iar aceeași situație ar putea apărea în Ucraina mâine. Nu avem voie să facem selecție pe criterii religioase sau de etnie.
  • Propunem un mecanism permanent de relocare pentru a răspunde rapid, în viitor, unor astfel de crize. O politică comună trebuie să includă și politici comune de integrare în statele unde refugiații primesc azil.
  • Susțin cu tărie dreptul la muncă pentru azilanți în timpul procesării aplicației. Munca ține de demnitate, așa că trebuie schimbate legislațiile naționale pentru ca aceștia să poată munci încă din prima zi.

Cotele statelor: România trebuie să preia 6.351 de refugiați


Cei 160.000 de refugiați vor fi redistribuiți prin cote calculate printr-o formulă în care populația și venitul național dețin o pondere de câte 40 la sută, iar șomajul și numărul de azilanți din 2014, câte 10 procente, fiecare.

Vă prezentăm mai jos tabelul cu cotele ce revin fiecărui stat:

tabel cote obligatorii refugiati
CLIK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI

Cotele sunt calculate printr-o formulă în care populația și venitul național dețin o pondere de câte 40 la sută, iar șomajul și numărul de azilanți din 2014, câte 10 procente, fiecare.

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că România este pentru cote voluntare și va primi 1.785 de refugiați. “Mai mult, nu!”, a a afirmat el într-o conferință organizată special pentru a lămuri poziția țării în ceea ce privește criza imigranților.

La toate reuniunile Consiliului European, a explicat șeful statului, România s-a exprimat pentru cote voluntare.

„România a comunicat la începutul lunii iulie că poate primi 1.785 de refugiaţi, 1.705 care sunt deja în perimetrul UE şi 80 de refugiaţi care vor fi relocaţi, aduşi din tabere tranzitorii din afara UE.

Atâţia refugiaţi vor veni maxim în România, pentru că atâtea locuri de cazare sunt disponibile. Mai mult, nu!”

Ministrul Aurescu, în context: Cu România, Schengen ar fi mai sigură

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat după discursul lui președintelui Juncker că România va analiza propunerea Comisiei, iar instituțiile implicate vor elabora un mandat până săptămâna viitoare, mandat va fi supus ce va fis supus spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), la ședința pe care președintele Klaus Iohannis a convocat-o pentru 17 septembrie.

Pe agenda reuniunii va figura și aderarea la spațiul Schengen. fiindcă România pare să lege cele două teme de negociere cu UE.

“Chestiunea migrației este o chestiune extrem de sensibilă, un dosar complicat care afectează capacitatea statelor membre de a se concentra pe alte chestiuni, dar aderarea României la spațiul Schengen, mai ales în aceste condiții în care spațiul Schengen este supus unor presiuni din punct de vedere securitar, al migrației ar întări securitatea spațiului Schengen, ar aduce o contribuție de fond în întărirea frontierelor europene. Avem nu doar drepturi, cât și obligații, solidaritatea europeană trebuie să funcționeze în dublu sens. Nu este vorba de o condiționare, dar nu facem altceva decât să subliniem apăsat că aderarea la Schengen a României mai ales în această perioadă în care este supus unor presiuni consistente nu ar face altceva decât să întărească acest spațiu și securitatea spațiului european în ansamblul său (Subl. red.)” – a declarat ministrul Aurescu, citat de Agerpres.

De ce se tem europenii. Un exod ce ar putea dura ani

Cotele de acum, stabilite pe premisa că vor trebuie preluați din Italia, Grecia și Ungaria 160.000 de refugiați, în doi ani, s-ar putea dovedi curând insignifiante.

Potrivit estimărilor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), un milion de refugiați ar urma să ajungă în Europa, până la sfârșitul lui 2016: „În 2015, UNHCR anticipează 400.000 de nou-sosiţi pe la Mediterana care vor solicita protecţie internaţională în Europa. În 2016, acest număr ar putea atinge 450.000, poate mai mult”, potrivit unui comunicat de marți al organizației.

Angela Merkel este acuzată de mulți dintre liderii celorlalte state membre, dar și din interior, că a detonat un exod fără sfârșit atunci când a suspendat aplicarea Acordului de la Dublin și a anunțat primirea de către Germania a tuturor refugiaților sirieni care vor cere asta, întrucât dreptul la azil nu este limitat în funcție de numărul solicitărilor.

Potrivit datelor valabile pentru data de 4 septembrie, aproximativ patru milioane de sirieni erau refugiați în statele vecine Siriei (Turcia – aproape 2 milioane de persoane, Liban – aproape 1,2 milioane, Iordania – peste 600.000 etc.), unde s-au adăpostit începând cu 2011, când au izbucnit conflictele armate din această țară.

sirieni refugiati state vecine
CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI

Temerea este că refugiații din aceste țări, unii dintre ei așteptând și de cinci ani ca Occidentul să facă ordine în Siria iar ei să se poată întoarce acasă, vor fi încurajați de declarațiile cancelarului Merkel, să urmeze exemplul celor care deja și-au asumat riscul de a pleca pe Mediterană sau pe ruta Balcanică, lăsând în urmă speranțele că situația din zonă se va rezolva curând. Cu atât mai mult, cu cât ISIS și alte grupări jihadiste și-au consolidat pozițiile, în toată această perioadă, extinzându-și controlul asupra noi zone din Siria.

„Actualul val de emigraţie nu este un incident punctual, ci începutul unui veritabil exod, ceea ce înseamnă că noi trebuie să ne ocupăm de această problemă ani de zile de acum încolo”, a avertizat luni președintele Consiliului European, Donald Tusk, la o conferință a Institutului Bruegel.

Problema refugiaților, soluția pentru criza demografică a Bătrânului Continent?

“Să nu uităm, suntem un continent în plin proces de îmbătrânire și în declin demografic. Vom avea nevoie de talente. În timp, migrația trebuie să se transforme dintr-o problemă ce trebuie rezolvată într-o resursă ce trebuie folosită cu înțelepciune. Comisia va prezenta la începutul lui 2016 un pachet privind migrația legală” a spus președintele Juncker în discursul de miercuri.

Angela Merkel a anunțat că anul acesta va prelua aproximativ 800.000 de azilanți și are capacitatea de a absorbi în anii următori o cotă de aproximativ 500.000, anual.

The Washington Post a publicat o analiză în care arată și rațiunile demografice și economice pentru care Europa este divizată în ceea ce privește problema refugiaților.

Uniunea are o populație îmbătrânită, iar trendul s-a accelerat, urmând ca europenii de peste 65 de ani să ajungă la 28 de procente din populație în 2060, comparativ 18 procente în 2013. Iar ponderea celor peste 80 de ani, scrie EurActiv, citând un raport OECD, va fi aproape egală celei a populației de până la 14 ani.

germania refugiati populatie

O situație îngrijorătoare, care necesită „sânge proaspăt”, spune The Washington Post.

Așa încât deschiderea Germaniei pentru refugiații din Orientul Mijlociu și din Africa este văzută, dincolo de politica proimigrație și de sentimentul de culpă al acestei țări pentru cele întâmplate în cel de-al doilea război mondial, atitudinea Berlinului ar putea avea și o altă explicație: Angela Merkel, „mama Merkel” cum îi spun refugiații, nu ar face altceva decât să pregătească țara pentru momentul când va lovi criza demografică, în 2025.

În 2060, populația Germaniei va scădea de la 81 de milioane acum, la 68 – 73 de milioane, potrivit estimărilor ONU.

Deja, țara se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată, iar în timp aceasta se va accentua. Companiile sunt în imposibilitate de a ocupa mii de joburi pentru că nu sunt aplicanți. Producătorul auto Daimler, scrie The Washington Post și-a anunțat intenția de a căuta în centrele de primire a refugiaților aplicanți pentru posturile libere.

industria auto germania

De asemenea, s-a deschis și prima platformă electronică unde refugiații pot contacta eventualii angajatori. Firmele germane caută ingineri și personal cu calificări tehnice, dar și persoane fără pregătire, pentru liniile de producție, care vor fi  calificate de către companiile ce-i vor prelua.

Refugiații vor rezolva și raportul de dependență, care în 2060 riscă să ajungă la doar doi angajați pentru fiecare pensionar.

Cele de mai sus reprezintă motivele pentru care Astrid Ziebarth, de la German Marshall Fund, un think tank, consideră reacția Germaniei la problema refugiaților drept Idealistică și pragmatică în același timp.

Cazul Suediei

Suedia, care a ajuns acum pe primul loc la procentul refugiaților în milionul de locuitori, deși nu are o populație în declin. Este însă recunoscută pentru toleranța și deschiderea față de imigranți, ceea ce explică reacția sa rapidă după izbucnirea crizei refugiațilro sirieni.

Guvernul suedez le permite refugiaților să lucreze imediat după sosite, dar șansele ca aceștia să-și găsească un job sunt foarte mici. Aproape jumătate din străinii din Suedia cu vârste între 25 și 64 de ani sunt șomeri.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: