fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

Costurile de îndatorare ale României: Randamentul titlurilor de stat comparativ cu al statelor din regiune

de Marin Pana , 19.2.2020

Randamentul titlurilor de stat românești emise pe termen lung a fost în luna ianuarie 2020 de 4,28% pe an, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Adică mult peste valorile tuturor celorlalte state ale Uniunii și foarte departe de media europeană, situată la doar 0,51% în configurația UE 28, care a mai inclus Marea Britanie până la finele lunii ianuarie.

Câteva observații:

Bulgaria poate deja să acceseze bani pe termen lung pentru proiecte de dezvoltare la costuri cu dobânda situate sub media Zonei Euro și la mai puțin de o treime în raport cu media UE (0,15% pe an Bulgaria, față de 0,19% pe an în Zona Euro și 0,49% pe an în UE27-2020). Cu observația că Bulgaria are o datorie publică de doar 20,6% din PIB (T3 2019, redusă de la 22,3% din PIB la finele lui 2018 !).

Croația se confruntă cu o datorie publică de 74,9% din PIB ( cele mai recente date certificate de Eurostat sunt din T3 2019). În schimb, a anunțat o intenție fermă de trecere la moneda unică și a operat o ajustare fiscală a deficitului public de la -3,3% din PIB în 2015 până la un excedent de +0,8% în 2018 (din nou, cele mai recente date certificate Eurostat), adică o evoluție exact pe dos față de România.

Cert este că ambele state balcanice menționate au consemnat o reducere a costurilor de împrumut pe termen lung de circa patru ori pe parcursul ultimelor 12 luni (Bulgaria de la 0,68% până la 0,15% iar Croația de la 2,31% până la 0,61%).

În context, România a anunțat și ea anul trecut la nivel guvernamental intenția de a adera cândva la Zona Euro (orizontul 2024 era, de la început, puțin credibil). Dar măsurile întreprinse au condus la majorarea deficitelor bugetare și de cont curent. Ceea ce, fie și în contextul relaxării politicii monetare la nivel european, nu a permis decât o diminuare marginală a randamentelor la titlurile de stat pe termen lung.

(Citiți și: ”Ritmul de îndatorare ne duce la 60% din PIB în 2025: profilul României în Raportul Comisiei pe ”deficitul excesiv””)

Pe fondul unor declarații contadictorii privind acest indicator critic pentru finanțele publice, se poate face trimitere la evoluțiile colegelor de regim valutar din Europa Centrală cu economii comparabile cu a noastră ca dimensiune.

Cehia, Polonia și Ungaria au intrat, alături de Croația menționată mai sus, pe un trend de ușoară creștere al costurilor de împrumut din octombrie 2019 încoace.

Doar că ceea ce ne individualizează nu este atât trendul ( altminteri sinuos) cât palierul pe care s-a produs această evoluție în România, cam de două ori mai sus față de Ungaria și Polonia și triplu față de Cehia, ca să nu mai facem o comparație aproape inutilă cu Croația. Atenție, cu efecte remanente semnificative pe termen lung, chiar dacă ajustarea întru echilibrarea financiară ar începe de mâine.

Acesta este contextul în care ar trebui să ne gândim bine cât mai putem să ne împrumutăm și la ce costuri, pentru a putea decide responsabil (inclusiv pentru generațiile viitoare dar și pentru pensiile de peste zece ani ale celor aflați acum în activitate) ce ar fi bine și ce nu să facem cu banii publici. Care pot fi împrumutați pe termen lung, în condițiile menționate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2020

2 comentarii

  1. Ioan
    20.2.2020, 8:52 pm

    Va rog daca se poate explica de ce se imprumuta statul, banuiesc in strainatate, cu 4.28% si bancile acorda o dobanda de 0.1-0.2%? Poate BNR?

Lăsați un comentariu


Stiri

Echipa lui Florin Cîțu, după votul Congresului PNL

Vladimir Ionescu

Coechipierii noului ales preşedinte liberal Florin Cîțu au câștigat duminică pe linie funcţiile de conducere din Biroul Politic Național al Partidului Naţional Liberal (PNL). Cea… Mai mult

Europa

Exit-poll Germania: CDU și SPD – umăr la umăr

Razvan Diaconu

UPDATE: Potrivit unor sondaje paralele, anunțate de postul tv ZDF, SPD ar avea circa 2 procente în fața CDU-CSU – 26% la 24%. * Informația… Mai mult

Stiri

România, statul membru cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice din afara UE

Marin Pana

România a fost nominalizată într-o analiză a Eurostat drept statul UE cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice cu țările din afara… Mai mult

Europa

Premieră europeană: Femeile vor deveni majoritare în Parlamentul islandez în urma alegerilor de duminică

Vladimir Ionescu

Islanda este pe cale să devină primul stat european în care femeile sunt majoritare în Parlament, transmite DW. Circa 33 dintre cele 63 de mandate… Mai mult

Europa

Cum a conturat Angela Merkel istoria Europei în ultimele două decenii şi ce probleme lasă în urmă

Vladimir Ionescu

​Cancelarul german a fost o ancoră a stabilității în vremuri tulburi. Plecarea ei ridică întrebări importante referitoare la viitor, scrie The Guardian într-un amplu editorial… Mai mult

Stiri

Referendum local la Buzău pentru comasarea cu Țintești – rezultatul ar putea fi o premieră în România

Razvan Diaconu

Locuitorii din Buzău şi cei din Ţinteşti sunt chemaţi duminică la urne pentru a vota la referendumului privind potenţiala comasare a celor două localitaţi. Dacă… Mai mult

Stiri

Premierul va negocia cu USR-PLUS, PSD și AUR moţiunea de cenzură

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu spune că va discuta cu toate partidele, inclusiv cu AUR și PSD, pentru ca Guvernul să nu fie dat jos de alianța… Mai mult