fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Cosmin Marinescu / Finanțele publice și economia: cum traversăm criza-corona?

de Cosmin Marinescu , 19.11.2020

Criza economică generată de pandemia de coronavirus a afectat semnificativ situația finanțelor publice la nivel global, după ani de creștere economică solidă, în care bugetele statale s-au aflat pe un trend general de consolidare.

În Uniunea Europeană, finanțele publice la sfârșit de 2019 consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre. Celelalte, cu o singură excepție, se aflau sub pragul de 3% deficit conform criteriilor de convergență nominală.

Excepție a făcut tocmai România, ale cărei finanțe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilității economice, cu deficite înalte în ciuda creșterii economice.

Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre țările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi și plăți restante către sectorul privat.

Declanșarea crizei-corona a atras, aproape în mod simultan și uniform, necesitatea creșterii cheltuielilor sanitare și a susținerii unor sectoare economice, prin măsuri de sprijin și facilități fiscale și financiare. Astfel, deficitele bugetare au explodat la unison pentru toate statele membre, dat fiind și contextul general de lockdown și de scădere economică la scară globală.

Situația finanțelor publice în UE s-a deteriorat brusc iar excedentele bugetare din 2019 s-au transformat peste noapte în deficite de amploare. Graficul de mai jos evidențiază ascensiunea deficitelor bugetare pentru țările UE, în contextul în care unor scăderi economice fără precedent, chiar de două cifre pe trimestrul 2, pentru marea majoritate a statelor membre.

În privința României, deficitul luat în considerare este cel estimat la rectificarea bugetară, nivel care ne plasează, totuși, în jumătatea superioară a clasamentului european. Însă, trebuie să ne amintim că România a plecat din postura țării cu cel mai mare deficit bugetar la sfârșit de 2019, ceea ce arată că deteriorarea finanțelor publice nu a fost una comparabilă cu situația altor țări din UE.

În acest sens, dacă luăm în considerare abaterea deficitul bugetar în raport cu 2019, se poate observa că România se plasează, alături de Bulgaria și Suedia, în extremitatea pozitivă a clasamentului, printr-o creștere a deficitului bugetar de circa 4,7 puncte procentuale față de ponderea deficitului în PIB din anul anterior.

În condițiile în care reacțiile de răspuns la criza-corona au fost centrate cam pe aceleași măsuri în mai toate țările UE – șomaj tehnic, suspendarea unor obligații fiscale și sprijin pentru finanțarea mediului de afaceri, rezultă că deteriorarea finanțelor publice în cazul României nu a fost una dintre cele mai agresive.

România trece de la cel mai mare deficit în 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorari ale soldului bugetar în 2020. Această „alunecare” moderată indică atât eficiența măsurilor de intervenție, cât și dinamica economică favorabilă.

În această privință, la nivelul UE, datele statistice aferente trimestrului 3 arată că toate țările membre au înregistrat rate consistente de creștere economică, unele chiar cu 2 cifre față de trimestrul 2, atunci când economiile europene au atins „fundul prăpastiei” într-un context de lockdown impus de criza sanitară.

România a înregistrat o creștere de 5,6% față de trimestrul 2, în condițiile în care agricultura a tras mult în jos dinamica trimestrială. Astfel, pe primele 3 trimestre, avem o scădere economică de doar 4,6% pe serie ajustată. Confirmarea acestui scenariu plasează România între țările UE cu evoluții bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decât anticipările inițiale.

În acest sens, ritmul pozitiv al industriei din ultimele luni este un semnal bun al redresării, care trebuie susținută în continuare prin investiții în infrastructură și prin accesarea fondurilor europene din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sectoarele construcțiilor și serviciilor sunt factorii ofertei agregate care vor asigura temperarea ritmului anual negativ al PIB-ului, în ultimele luni ale anului curent.

Chiar dacă redresarea economică, de la un trimestru la altul, nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am fi dorit – astfel încât să confirme în trimestrul 3 curba așteptărilor inițiale, economia recuperează progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o creștere economică robustă începând cu anul 2021.

În condițiile în care, în trimestrul 4, aportul agriculturii în PIB este mult redus iar industria va continua să evolueze în teritoriu pozitiv, atunci scăderea PIB din 2020 va putea fi recuperată destul de rapid, și pe măsură ce criza sanitară se va atenua.

Dacă estimările actuale se confirmă, fie și cu o anumită marjă de abatere, putem spune că România a traversat 2020, anul crizei-corona, cu o scădere economică moderată, dar și cu o deteriorare moderată a soldului bugetar. Un asemenea scenariu conturează, astfel, premisele raționale de la care pornim în consolidarea economiei și a finanțelor publice în anii următori.

De aceea România are nevoie, poate mai mult ca oricând, de responsabilitate și viziune strategică, pentru a face saltul pe o curbă a dezvoltării care să ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergență reală sustenabilă. În acest sens, politicile de dreapta – axate pe investiții, inovare, competitivitate și responsabilitate economică, vor susține cu adevărat dezvoltarea României.

Avem două direcții esențiale: fondurile europene și reformele structurale!

*

Cosmin Marinescu este Profesor universitar Doctor în economie, Consilier prezidențial. Material publicat pe blogul personal

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    21.11.2020, 11:36 am

    Articolul este interesant si incitant in acelasi timp, putind initia o dezbatere nationala privind restructurarea economica si mecanismele sale.Articolul fiind preluat de pe blogul autorului, am postat acolo comentariul fiind onorat de publicarea lui!
    De aceea fac cuvenita trimitere la blogul prof. Cosmin Marinescu, care prin cursul de “Economie Institutionala” mi-a limpezit problematica institutionala si a rolului fundamental al institutiilor in dezvoltare, a competitivitatii si componentelor sale si in genere a ceeace tine de regulile si normele capitalismului functional.Lucrarile sale constituie unul din “suportii stiintifici” pe care se sprijina constructia proiectului de tara si “incipienta” lucrare teoretica privind dezvoltarea economica-industriala rapida, ca noua “stiinta economica” care alaturi de micro si macroeconomie sustine procesele nationale de administrare si dezvoltare economica rapida, de “ajungere din urma (chatching-up) a tarilor dezvoltate.

Lăsați un comentariu


Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult

Stiri

România în topul țărilor UE producătoare de bere

Marin Pana

Eurostat a inclus România pe locul 7 în topul țărilor UE producătoare de bere, potrivit comunicatului dat cu ocazia Zilei Internaționale a Berii. Cu 1,7… Mai mult

Europa

Moscova împiedică accesul observatorilor OSCE la alegerile pentru Duma de Stat din Rusia

Iulian Soare

OSCE nu va trimite observatori la viitoarele alegeri din Duma din cauza limitărilor impuse de autoritățile Federației Ruse asupra observării alegerilor, au anunțat miercuri  conducerile… Mai mult

Stiri

Raport BNR: Băncile nu se gândesc să înăsprească standardele de creditare

Vladimir Ionescu

Băncile estimează menţinerea constantă a standardelor de creditare în trimestrul al treilea din acest an, atât în cazul împrumuturilor acordate companiilor, cât şi în cel… Mai mult

Europa

Siderurgia, avertizată de marii investitori să ia măsuri concrete ca să-și reducă poluarea

Adrian N Ionescu

Un grup de peste 330 de mari companii de investiții, cu active în administrare de peste 39.000 de miliarde de dolari, au cerut companiilor siderurgice… Mai mult

Europa

Croația, nominalizată oficial pentru includerea în Programul Visa Waiver. România, Bulgaria și Cipru mai așteaptă

Razvan Diaconu

Ambasada Statelor Unite în Croația a anunțat public că țara a fost oficial nominalizată pentru includerea în Programul Visa Waiver. În aceste condiții, doar trei… Mai mult