fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

Cosmin Marinescu / Finanțele publice și economia: cum traversăm criza-corona?

de Cosmin Marinescu , 19.11.2020

Criza economică generată de pandemia de coronavirus a afectat semnificativ situația finanțelor publice la nivel global, după ani de creștere economică solidă, în care bugetele statale s-au aflat pe un trend general de consolidare.

În Uniunea Europeană, finanțele publice la sfârșit de 2019 consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre. Celelalte, cu o singură excepție, se aflau sub pragul de 3% deficit conform criteriilor de convergență nominală.

Excepție a făcut tocmai România, ale cărei finanțe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilității economice, cu deficite înalte în ciuda creșterii economice.

Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre țările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi și plăți restante către sectorul privat.

Declanșarea crizei-corona a atras, aproape în mod simultan și uniform, necesitatea creșterii cheltuielilor sanitare și a susținerii unor sectoare economice, prin măsuri de sprijin și facilități fiscale și financiare. Astfel, deficitele bugetare au explodat la unison pentru toate statele membre, dat fiind și contextul general de lockdown și de scădere economică la scară globală.

Situația finanțelor publice în UE s-a deteriorat brusc iar excedentele bugetare din 2019 s-au transformat peste noapte în deficite de amploare. Graficul de mai jos evidențiază ascensiunea deficitelor bugetare pentru țările UE, în contextul în care unor scăderi economice fără precedent, chiar de două cifre pe trimestrul 2, pentru marea majoritate a statelor membre.

În privința României, deficitul luat în considerare este cel estimat la rectificarea bugetară, nivel care ne plasează, totuși, în jumătatea superioară a clasamentului european. Însă, trebuie să ne amintim că România a plecat din postura țării cu cel mai mare deficit bugetar la sfârșit de 2019, ceea ce arată că deteriorarea finanțelor publice nu a fost una comparabilă cu situația altor țări din UE.

În acest sens, dacă luăm în considerare abaterea deficitul bugetar în raport cu 2019, se poate observa că România se plasează, alături de Bulgaria și Suedia, în extremitatea pozitivă a clasamentului, printr-o creștere a deficitului bugetar de circa 4,7 puncte procentuale față de ponderea deficitului în PIB din anul anterior.

În condițiile în care reacțiile de răspuns la criza-corona au fost centrate cam pe aceleași măsuri în mai toate țările UE – șomaj tehnic, suspendarea unor obligații fiscale și sprijin pentru finanțarea mediului de afaceri, rezultă că deteriorarea finanțelor publice în cazul României nu a fost una dintre cele mai agresive.

România trece de la cel mai mare deficit în 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorari ale soldului bugetar în 2020. Această „alunecare” moderată indică atât eficiența măsurilor de intervenție, cât și dinamica economică favorabilă.

În această privință, la nivelul UE, datele statistice aferente trimestrului 3 arată că toate țările membre au înregistrat rate consistente de creștere economică, unele chiar cu 2 cifre față de trimestrul 2, atunci când economiile europene au atins „fundul prăpastiei” într-un context de lockdown impus de criza sanitară.

România a înregistrat o creștere de 5,6% față de trimestrul 2, în condițiile în care agricultura a tras mult în jos dinamica trimestrială. Astfel, pe primele 3 trimestre, avem o scădere economică de doar 4,6% pe serie ajustată. Confirmarea acestui scenariu plasează România între țările UE cu evoluții bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decât anticipările inițiale.

În acest sens, ritmul pozitiv al industriei din ultimele luni este un semnal bun al redresării, care trebuie susținută în continuare prin investiții în infrastructură și prin accesarea fondurilor europene din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sectoarele construcțiilor și serviciilor sunt factorii ofertei agregate care vor asigura temperarea ritmului anual negativ al PIB-ului, în ultimele luni ale anului curent.

Chiar dacă redresarea economică, de la un trimestru la altul, nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am fi dorit – astfel încât să confirme în trimestrul 3 curba așteptărilor inițiale, economia recuperează progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o creștere economică robustă începând cu anul 2021.

În condițiile în care, în trimestrul 4, aportul agriculturii în PIB este mult redus iar industria va continua să evolueze în teritoriu pozitiv, atunci scăderea PIB din 2020 va putea fi recuperată destul de rapid, și pe măsură ce criza sanitară se va atenua.

Dacă estimările actuale se confirmă, fie și cu o anumită marjă de abatere, putem spune că România a traversat 2020, anul crizei-corona, cu o scădere economică moderată, dar și cu o deteriorare moderată a soldului bugetar. Un asemenea scenariu conturează, astfel, premisele raționale de la care pornim în consolidarea economiei și a finanțelor publice în anii următori.

De aceea România are nevoie, poate mai mult ca oricând, de responsabilitate și viziune strategică, pentru a face saltul pe o curbă a dezvoltării care să ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergență reală sustenabilă. În acest sens, politicile de dreapta – axate pe investiții, inovare, competitivitate și responsabilitate economică, vor susține cu adevărat dezvoltarea României.

Avem două direcții esențiale: fondurile europene și reformele structurale!

*

Cosmin Marinescu este Profesor universitar Doctor în economie, Consilier prezidențial. Material publicat pe blogul personal

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    21.11.2020, 11:36 am

    Articolul este interesant si incitant in acelasi timp, putind initia o dezbatere nationala privind restructurarea economica si mecanismele sale.Articolul fiind preluat de pe blogul autorului, am postat acolo comentariul fiind onorat de publicarea lui!
    De aceea fac cuvenita trimitere la blogul prof. Cosmin Marinescu, care prin cursul de “Economie Institutionala” mi-a limpezit problematica institutionala si a rolului fundamental al institutiilor in dezvoltare, a competitivitatii si componentelor sale si in genere a ceeace tine de regulile si normele capitalismului functional.Lucrarile sale constituie unul din “suportii stiintifici” pe care se sprijina constructia proiectului de tara si “incipienta” lucrare teoretica privind dezvoltarea economica-industriala rapida, ca noua “stiinta economica” care alaturi de micro si macroeconomie sustine procesele nationale de administrare si dezvoltare economica rapida, de “ajungere din urma (chatching-up) a tarilor dezvoltate.

Lăsați un comentariu


Stiri

Trenurile între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni circulă începând cu 12 decembrie

Vladimir Ionescu

Trenurile vor începe să circule pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă începând cu 12 decembrie, a anunțat CFR Infrastructură. Un număr de 72 de… Mai mult

Europa

Comisarul european pentru buget: Bruxelles este pregătit să elimine Polonia și Ungaria din fondul de redresare post-pandemie

Vladimir Ionescu

Johannes Hahn (foto), comisarul european pentru buget, avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de redresare post-pandemie şi să… Mai mult

Europa

Franța amenință că se va opune prin veto unui acord post-Brexit ”nefavorabil”

Vladimir Ionescu

Franţa se va opune prin veto acordului comercial post-Brexit dacă acesta nu va răspunde anumitor exigenţe, în special în materie de pescuit, a declarat vineri… Mai mult

Stiri

Trei companii fac mai mult de jumătate din piața serviciilor poștale de 3 mld. lei

Adrian N Ionescu

Fan Courier are cea mai mare cotă (23%) pe piața serviciilor poștale din România, care s-a ridicat la venituri de 3,04 miliarde de lei în… Mai mult

Stiri

Peste 1.000 de înscrieri în programul de granturi pentru investițiile IMM-urilor

Adrian N Ionescu

Numărul solicitărilor pentru fondurile nerabursabile destinate investițiilor IMM-urilor a trecut de pragul de 1.000 de solicitanți, în a doua zi de înscrieri, vineri după prânz.… Mai mult

Stiri

Covid – diagnosticul penal: Medici și oficiali din administrație – cercetați de DNA pentru achiziții sever supraevaluate

Vladimir Ionescu

Managerul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov, un polițist de la Brigada de Operațiuni Speciale Brașov și consilieri locali se… Mai mult

Europa

Igor Dodon i-a luat Maiei Sandu Serviciul de Informații și Securitate și l-a trecut în subordinea parlamentului

Iulian Soare

Parlamentul Republicii Moldova a votat joi transferarea Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în subordinea legislativului, lăsând-o pe Maia Sandu, președintele ales, fără o prerogativă… Mai mult