Ancheta efectuată de Corpul de control al premierului la Spitalul de Pediatrie din Pitești a descoperit nereguli grave, printre care faptul că unitatea a raportat în fiecare lună, începând cu martie 2015, că nu are nicio infecție nosocomială (intraspitalicească), deși nu a făcut nicio analiză pentru stabilirea situației reale.
Situația la zi a cazurilor de îmbolnăviri la copiii din Argeș
Numărul copiilor internați în judeţul Argeşcu infecţii digestive puternice (nu sindrom hemolitic – uremic) a urcat sâmbătă la 42, potrivit Prefecturii, care a decis să comunice zilnic evoluția acestor cazuri. Cei mai mulţi sunt internaţi la Spitalul de Pediatrie Piteşti, iar un bebeluş este tratat la Spitalul din Câmpulung.
La Spitalul Marie Curie din București, mai sunt tratați șase copii cu SHU, doi dintre ei fiind încă la secţia de Terapie Intensivă.
Starea unui băieţel de 1 an şi 4 luni, adus de la Mioveni, s-a agravat. Pe lângă dializă, copilul este sub observaţie din cauza unor leziuni neurologice care ar putea duce și la respiraţie asistată.
Infecțiile nosocomiale din Spitalul de Pediatrie Pitești
Raportarea zero infecții nosocomiale la Spitalul de Pediatrie Pitești, care poate fi considerată falsă în condițiile în care nu se bazează pe vreo analiză, explică de ce România se situează, scriptic, foarte bine, la nivel european, la capitolul infecții intraspitalicești.
În anul 2014, potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la Institutul de Sănătate Publică (INSP), spitalele au raportat 10.630 de cazuri de infecții nosocomiale.
Raportate la datele Institutului Național de Statistică (INS), conform cărora în 2014 au existat 4.120.514 ieșiri din spital (considerate persoane internate, chiar dacă unele dintre ele au avut mai multe spitalizări), avem 0, 257% infecții intraspitalicești.
Fără epidemiolog
Raportul preliminar al Corpului de control arată, de altfel, că Spitalul de Pediatrie Pitești nici nu are un medic epidemiolog care să coordoneze activitatea Serviciului de Supraveghere și Control al infecțiilor nosocomiale, deși este unul cu risc ridicat și tratează copii.
Singurele analize pentru identificarea infecțiilor din spital după martie 12015 s-au efectuat luna aceasta, după izbucnirea copiilor cu sindrom hemolitic – uremic din județul Argeș.
Inspectorii guvernamentali au mai constat că spitalul nici nu are angajat un medic epidemiolog.
Situația nu este singulară nici la acest capitol, după cum a relevat un alt control, fiindcă în România adevărurile garve din spitale sunt aduse la suprafață doar în cazuri extreme.
O verificare efectuată în decembrie la spitalele unde au fost internați răniții de la Colectiv, arăta că nu toate cele 12 unități din Capitală au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulaţia germenilor – „dotarea actuală a unor laboratoare şi/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecţiilor (în special diagnosticul etiologic al infecţiilor şi identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice”, se spunea în raportul din decembrie.
De asemenea, diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la opt dintre spitale, la celelalte patru laboratorul fiind externalizat, mai menționa documentul.
“Lipseşte sau este insuficient personalul specializat necesar controlului şi prevenirii infecţiilor nosocomiale (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecţionist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru unu-doi pacienţi critici) este mai mult decât insuficient, ceea ce determină ca riscul de infecţie să crească”, se mai menționa în concluziile raportului.
Ancheta Ministerului Sănătății
Alte verificări legate de modul în care au reacționat spitalele implicate în cazul copiilor din Argeș vor fi făcute de Corpul de control al Ministerului Sănătății în perioada viitoare, în vederea clarificării unor aspecte:
- Care au fost măsurile (analize, diagnostic, internare etc.) luate de personalul medical din cadrul Spitalului de Pediatrie Pitești și Spitalul Județean de Urgență Pitești-Argeș cu privire la cazurile copiilor diagnosticați cu patologie digestivă.
- Cauzele care au provocat apariția patologiilor digestive la copiii din județul Argeș;
- Cauzele care au provocat decesul copiilor din județul Argeș transferați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”.
- Existența unor infecții nosocomiale la spitalele din județul Argeș.
Menționăm că Ministerul Sănătății a trimis la Pitești, pe 11 februarie, o echipă de medici epidemiologi, infecționiști și de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și a Institutului Național de Boli Infecțioase “Matei Balș”, „pentru a verifica modul în care se desfășoară ancheta epidemiologică și inspecția la Spitalul de Pediatrie din Pitești privind acordarea asistenței medicale și condițiile de spitalizare”.
De atunci însă, niciun rezultat nu a fost comunicat de minister, nici despre situația din Spitalul de Pediatrie de la Pitești și nici despre cauza îmbolnăvirilor celor aproape 20 de copii cu sindrom hemolitic – uremic (SHU).
Autoritățile și-au imaginat că focarul s-a autoeliminat, astfel încât nu s-a mai continuat nici analizarea alimentelor.
Cauza a fost descoperită în cele din urmă de laboratoare din străinătate unde au fost trimise probele abia după ce a venit în România echipa de experți străini de la Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) – o tulpină foarte agresivă a bacteriei E.coli.
Focar de infecție cu origine alimentară
“Ipotezele probabile care au fost stabilite de exchipa mixtă sunt două: focar de infecție cu origine alimentară sau, pentru unele dintre cazuri, o posibilă transmitere interumană”, a declarat joi profesorul Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Sursa, încă necunoscută
Sursa rămâne necunoscută și va fi greu să fie depistată, întrucât analizele serioase au fost declanșate abia după apariția celui de-al doilea val de cazuri SHU, în săptămâna care tocmai se încheie.
Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranță Alimentară (ANSVSA) a fost trimisă în hipermarketurile de unde s-au aprovizionat familiile copiilor abia pe 26 februarie.
Până vineri, ANSVSA nu luase probe decât de la niște portocale (în urmă cu o săptămână), iar testele au fost pentru măsurarea nivelului de pesticide, nu pentru identificarea eventualei prezențe a bacteriei E.coli.
“Conform informaţiilor transmise, produsele vizate sunt: lactate – lapte de vacă, iaurt, brânză de vaci (produse finite, materii prime), produse de carne – carne de vită şi carne de pui, fructe şi legume, achiziţionate atât din comerţ, din gospodăria proprie cât şi de la persoane particulare.
ANSVSA a dispus organizarea de echipe de inspectori din cadrul DSVSA Argeş şi Dolj care vor colabora, îndeaproape, cu reprezentanţi ai DSP în desfăşurarea tuturor acţiunilor specifice anchetei.
Probele prelevate vor fi transmise spre analizare către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV), Institutul Naţional de Referinţă din ţara noastră, abilitat pentru acest tip de determinări”, anunța joi seara ANSVSA.
Nimeni nu-și dă demisia. Cine poate demite
Până acum au fost identificate cel puțin 16 cazuri de SHU, iar 3 au murit.
Ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, a cerut demisia conducerii Spitalului de Pediatrie din Piteşti și a directoarei Direcției de Sănătate Publică Argeș, pentru modul în care au acționat într-unul din ultimele cazuri – un copil de un an şi patru luni care a fost plimbat între spitale cu infecţie digestivă acută, fără ca cineva să-i pună diagnosticul corect și să identifice bacteria.
Conducerea Spitalului de Pediatrie este vinovată de “lipsa repetată a raportărilor”, potrivit ministrului.
Ambii oficiali vizați refuză să-și dea demisia, iar angajații de la Spitalul de Pediatrie s-au solidarizat cu managerul Vasile Stan și au amenințat că vor demisiona în bloc dacă acesta va fi schimbat.
Dacă directoarea de la DSP Argeș poate fi înlocuită de minister, spitalul este instituție descentralizată, în subordinea Consiliului Județean Argeș, iar numirile și înlocuirile nu pot fi făcute decât de Consiliul de Administrație.
Din CA fac parte Vasile Stan (managerul spitalului, cel care spune că nu demisionează), doi reprezentanți ai DSP Argeș, doi reprezentanți ai CJ Argeș, un reprezentant al Colegiului Medicilor Argeș și unul al Ordinului Asistentelor și Moașelor din România.
Președinte al Consiliului Județean Argeș este Florin Tecău (PSD), ales în 2014, după ce fostul președinte al PSD Argeş şi al Consiliului Judeţean Constantin Nicolescu a fost condamnat la 7 ani şi 8 luni de închisoare cu executare într-un dosar cu fraude din fonduri europene (Dosarul școlilor).
Urmărește-ne pe Google News
