marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 martie, 2020

Corpul de control al primului-ministru (CCPM) a finalizat un număr de opt acțiuni de control și documentare la mai multe companii de stat. În urma verificărilor au rezultat și o serie de nereguli ce pot constitui infracțiuni, în aceste cazuri, documentația fiind înaintată unităților de Parchet competente, a informat vineri Guvernul.

Nereguli importante au fost sesizate la TAROM, Metrorex și Romaero. Verificări au mai fost efectuate la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Ministerul Energiei, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară și Institutul Geologic al României.

TAROM, management defectuos

  • La nivelul TAROM SA a fost perpetuată situația provizoratului în administrarea Companiei, aspect care a condus la situația ca, în perioada 01.01.2017 – 31.10.2019, în CA al TAROM SA să fie numiți 32 de administratori provizorii.

Raportat la această situație, autoritatea tutelară, respectiv ministerul Transporturilor (MT), nu și-a îndeplinit obligațiile legale privind declanșarea și desfășurarea procedurii de selecție prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, fapt ce a condus la o instabilitate managerială, situație ce poate afecta performanțele economice ale Companiei pe termen mediu și lung.

  • În cadrul activității de supraveghere derulate la TAROM SA de către AACR în cursul anului 2019, au fost identificate neconformități referitoare la implementarea cerințelor privind timpii de muncă și de odihnă a personalului navigant, implementarea cerințelor referitoare la sistemul de management al siguranței și la transportul aerian de bunuri periculoase.

Totodată, la solicitarea TAROM SA, AACR a desfășurat o investigație cu privire la „înregistrări din carnetul de zbor al unui pilot” al Companiei, în urma căreia a fost avertizat pilotul în cauză cu privire la completarea defectuoasă a carnetului de zbor propriu, a fost emisă o neconformitate de nivel 2 către TAROM SA și a fost sesizată Poliția Transporturi pentru „un caz de fals în înscrisuri în carnetul de zbor”.

  • În data de 10.10.2019, din cele 42 de zboruri programate și efectuate de aeronavele TAROM SA, 18 zboruri au înregistrat întârzieri (cuprinse între 5 și 45 de minute), durata medie a „întârzierii la plecare” fiind de 16 minute, în perioada 07-13.10.2019 nefiind înregistrate curse anulate.
  • Flota TAROM SA era constituită, la data de 09.10.2019, dintr-un număr de 25 aeronave cu o vechime cuprinsă între 1-31 de ani. Reprezentanții TAROM SA au concluzionat că imobilizările dese și prelungite pentru remedierea deficiențelor apărute în operarea aeronavelor de tip Boeing 737-300 și ATR42/72 au avut un impact negativ atât asupra imaginii Companiei, cât mai ales asupra rezultatelor financiare din operarea curselor regulate.
  • TAROM SA a înregistrat pierderi anuale brute în fiecare dintre exercițiile financiare aferente perioadei 2008-2018, iar în primele opt luni ale anului 2019, Compania a înregistrat pierdere brută, dar în primele opt luni ale anului 2019 s-a constatat o ușoară redresare a performanțelor economice ale Companiei. Evoluția disponibilului TAROM SA a înregistrat un trend pronunțat descendent începând cu semestrul al doilea al anului 2016 și până la finele primului trimestru al anului 2019.

Metrorex, motivele din spatele întârzierii finalizării liniei către Drumul Taberei

În ceea ce privește derularea procedurii de atribuire a contractului de proiectare și execuție a structurii de rezistența aferentă „Magistralei 5 – Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. LOT L1.1. – Secțiunea Râul Doamnei – Hașdeu (Opera)”:

  • În oferta declarată câștigătoare nu au fost detaliate elementele componente ale valorii cheltuielilor de monitorizare a modului de comportare a lucrărilor executate și a preîntâmpinării unor posibile efecte negative asupra construcțiilor existente, precum și cele ale valorii cheltuielilor cu lucrările aferente organizării de șantier, cu toate că autoritatea contractantă a solicitat în mod expres aceste informații. O consecință directă a acceptării ofertei în această formă a fost decontarea, pe parcursul derulării contractului, exclusiv „(…) pe baza verificării vizuale a corespondenței dintre planurile din documentații cu situația reală din teren (…)”, a sumei totale de 4.006.595,66 lei (în care este inclusă TVA), aferentă valorii cumulate a lucrărilor pentru obiectul „Organizare de șantier”, fără existența unor referințe cantitative și valorice, pe baza cărora să se certifice stadiul și realitatea lucrărilor.
  • Entitatea a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare nu a respectat obligația prevăzută în documentația de atribuire, de a depune anumite formulare pentru toate categoriile de lucrări și, totodată, informațiile conținute în formularele depuse, odată cu oferta, au fost discordante.
  • Obligația prevăzută în caietul de sarcini, de a înscrie în formularele corespunzătoare ofertei o valoare a resurselor materiale nenominalizate cu o pondere maximă de 20% din valoarea totală a respectivei resurse, nu a fost respectată în situația unui formular aferent structurii de rezistență, precum și în cazul unui formular aferent lucrărilor de epuismente.

În ceea ce privește deficiențele constatate în derularea contractului de proiectare și execuție a structurii de rezistența aferentă „Magistralei 5 – Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. LOT L1.1. – Secțiunea Râul Doamnei – Hașdeu (Opera)”, s-au constatat următoarele:

  • Contractul încheiat la finalizarea procedurii de atribuire a fost modificat pe parcursul derulării sale, printr-un număr de 6 acte adiționale și 6 instrucțiuni. Ca urmare a acestor modificări valoarea contractului a crescut de la 918.937.999,41 lei la 1.049.496.061,65 lei (cu 14,21%), iar termenul de execuție a contractului a fost prelungit de la data de 14.04.2013 la data de 14.03.2020 (cu aproximativ 7 ani).
  • Prin încheierea, în anul 2013, a unui act adițional s-a convenit efectuarea unor lucrări suplimentare în valoare de 51.076.575,93 lei, fără TVA, din care valoarea lucrărilor suplimentare de deviere a rețelelor edilitare a fost de 46.261.063,18 lei. (…) În această privință, din documentele puse la dispoziția CCPM, nu a reieșit faptul că autoritatea contractantă a analizat cauzele care au condus la situația de a fi majorat prețul contractului cu valoarea unor lucrări suplimentare de deviere a rețelelor edilitare și nici că aceasta a procedat la identificarea unor eventuale persoane responsabile, avându-se în considerare dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
  • Invocând circumstanțele imprevizibile, generate de intrarea în vigoare, la data de 03.04.2011, a prevederilor Ordinului nr. 2689/2010 privind aprobarea Normativului privind proiectarea geotehnică a structurilor de susținere NP 124:2010, s-a procedat la încheierea unui număr de două acte adiționale, prin care a fost suplimentat prețul contractului cu o valoare, fără TVA, de 74.999.512,71 lei. Din această creștere de preț a contractului, valoarea de 30.139.500,17 lei a fost aferentă unor lucrări suplimentare a căror necesitate nu a rezultat din punerea în aplicare a noilor norme și, implicit, nu a fost consecința apariției unor circumstanțe imprevizibile datorate intrării în vigoare a NP 124:2010. Autoritatea contractantă nu a identificat cauzele efective care au condus la majorarea prețului contractului cu valoarea de 30.139.500,17 lei, aferentă unor lucrări de execuție a pereților mulați și, implicit, nu a procedat la identificarea unor eventuale persoane responsabile, avându-se în vedere dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare. Pe de altă parte, în contextul modificărilor efectuate de contract, în cursul decontării contravalorii lucrărilor de execuție a pereților mulați, a fost achitată executantului o sumă cu 4.972.054,56 lei mai mare decât cea cuvenită.
  • METROREX S.A. a acordat executantului din alocări de la bugetul de stat, în cursul anului 2011, avansuri în patru tranșe, în sumă totală de 63.000.000 lei. S-a constatat faptul că nu au fost respectate prevederile art. 6 alin. (2) din HG 264/2003, forma în vigoare în perioada respectivă, potrivit cărora, în cazul în care avansul din fonduri publice urma a fi virat în tranșe, acordarea unei noi tranșe putea fi făcută doar în condițiile în care avansul acordat anterior ar fi fost justificat integral sau recuperat din sumele datorate. În condițiile în care suma de 62.930.332,87 lei din valoarea totală a avansului acordat de METROREX S.A. nu a fost folosită conform destinației prevăzute, autoritatea contractantă nu a calculat și nu a perceput dobânzi şi penalități de întârziere aferente perioadei în care resursele financiare au fost imobilizate, nerespectând obligația prevăzută la art. 7 alin. (2) din HG 264/2003, forma în vigoare în perioada respectivă.
  • Din analiza documentelor puse la dispoziția CCPM a reieșit faptul că au existat mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care executantul a formulat pretenții, reprezentând contravaloarea unor lucrări suplimentare, penalități de întârziere sau daune interese. Instanțele au obligat METROREX S.A. la plata sumelor suplimentare și a celor reprezentând daune interese către executant, în cuantum de 188.339.680,03 lei, precum și la plata sumelor în valoare de 29.022.146,07 lei, reprezentând debite restante și de 1.082.316,19 lei, reprezentând penalități de întârziere. Din informațiile și documentele puse la dispoziția CCPM nu a reieșit dacă, în cadrul METROREX S.A., au fost analizate motivele pe care s-au întemeiat soluțiile instanțelor de judecată, în cazul stabilirii de penalități de întârziere sau daune interese, în scopul identificării eventualelor persoane responsabile de întârzierea plăților sau de întârzierea în executare a contractului, pe care s-au întemeiat pretențiile executantului.

Romaero, angajări masive după disponibilizări

Actul rezultat în urma verificărilor derulate de Corpul de control al prim-ministrului la Romaero, ce au vizat activitatea societăţii în ultimii aproape patru ani, a fost înaintat unităţii de parchet competentă, pentru că au fost constatate aspecte care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni.


Una dintre principalele constatări ale actului de control a evidenţiat faptul că, până în luna septembrie 2019, nu a fost finalizată procedura de selecţie a membrilor Consiliului de Administraţie (CA), reprezentanţii Ministerului Economiei încălcând unele dispoziţii din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, în perioada 4 iunie 2016 – 18 februarie 2019, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) Romaero nu a aprobat şi încheiat contracte de mandat cu administratorii numiţi în CA, fiind încălcate dispoziţiile legale incidente.

O altă constatare din actul de control a fost aceea conform căreia conducerea Romaero a intenţionat reducerea datoriilor societăţii (măsura nr. 4 din planul de redresare, reorganizare, restructurare a societăţii 2016 – 2017) prin darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii unor obligaţii de plată la bugetul general consolidat, deşi aceste active erau prevăzute a fi valorificate prin vânzare (măsura nr. 1 din plan) cu scopul realizării de investiţii care să conducă la creşterea şi diversificarea portofoliului de comenzi (măsura nr. 3 din Plan).

De asemenea, planul de disponibilizare (aprobat prin Hotărârea AGOA nr. 5/05.07.2016), respectiv măsura 2 din planul de redresare, reorganizare, restructurare a Romaero 2016 – 2017 (aprobat prin Hotărârea AGOA nr. 4/05.07.2016), a fost dus la îndeplinire parţial, susţine echipa de control.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Aceasta a mai constatat că, de la data de 25 octombrie 2016, când a fost aprobată o structură organizatorică a Romaero, s-a înregistrat o creştere a numărului de posturi a societăţii. Totodată, în perioada 2017 – 2018, ca urmare a angajărilor efectuate, numărul posturilor ocupate la nivelul societăţii a crescut de la 719 posturi ocupate la 31 decembrie 2016, la 859 posturi ocupate la 30 noiembrie 2018, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, au încetat activitatea 224 de salariaţi (117 în anul 2017 şi 107 în anul 2018).

Cu toate acestea, ponderea personalului direct productiv la nivel de societate a scăzut de la 59% la data de 31 decembrie 2016, la 56% la data de 31 decembrie 2018, în contextul în care ponderea personalului TESA a crescut de la 25% la data de 31 decembrie 2016 la 29% la data de 31 decembrie 2018.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: