fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Corona-Economy: de la criză la refacerea încrederii

de Vladimir Ionescu , 16.3.2020

Corona-Economy este, deja, marea provocare pentru economia anului 2020, dar  și pentru establishmentul politic la nivel global, scrie Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu pe blogul său (AICI-LINK). Analiza lui Cosmin Marinescu:

Evoluțiile din ultima perioadă sunt cât se poate de serioase, chiar ingrijorătoare pentru mai multe sectoare, de unde și nevoia unei reacții de răspuns coordonat în materie de politică economică. Coronavirus este “lebăda neagră” care a gripat economia, fulgerător și aproape la scară globală. Însă, din partea economiștilor, suprinzătoare sunt tocmai interpretările extreme atribuite impactului de Coronavirus estimat în economie.

Este vorba, pe de o parte, de abordarea minimalistă, care a marginalizat implicațiile economice ale epidemiei de coronavirus. În ciuda vitezei de propagare, care a făcut salturi rapide din China în Europa, cu implicații evidente în orice context bazat pe integrare economică, au fost formulate totuși așteptări de impact minim asupra economiei noastre, dincolo de logica esențială a prudenței și a responsabilității.

Pe de altă parte, avem de-a face cu abordarea maximalistă, care pare să plaseze criza coronavirus in cheia intervenționismului statal cu efecte adverse pentru libertatea individuală. Surprinzătoare sunt și aceste interpretări anti-intervenționiste, în virtutea cărora drepturile și libertățile fundamentale ale individului ar avea de suferit, odată ce guvernele aplică proceduri “de criză” pentru a face față… crizelor. Sigur că viitorul poate surprinde și asemenea temeri, însă este greu de crezut că prezentul ar putea ierta greșelile.

Este deja evident că, în prima parte a anului 2020, trebuie să ne obișnuim cu această stare de Corona-Economy. Însă scenariile de criză economică trebuie tratate cu responsabilitate, pentru a înțelege și gestiona eficient consecințele imediate asupra unor activități și sectoare economice: distribuția de bunuri și servicii, transporturile de persoane, turismul, criza de încredere în plan financiar, sau griparea mai generală a activității economice, pe fondul prăbușirii cererii.

Totodată, trebuie să fim pregătiți și în privința unor consecințe mai profunde, astăzi probabil invizibile, dar care vor conta în viteza revenirii la normalitate, prin restabilirea încrederii, a apetitului investițional și a poftei de viață în societate.

Independent de forța instrumentelor economice de intervenție, este important să înțelegem că nicio țară nu este pe deplin pregătită să facă față unei explozii a deficitului de încredere. Tocmai de aceea, încrederea este cel mai important activ în gestiunea situațiilor de criză, în asigurarea stabilității sistemului economic și a unei minime predictibilități în revenirea acestuia.

În această privință a restabilirii încrederii, în primă instanță sunt esențiale regulile și capacitarea de a impune reguli adecvate în condiții de criză, atât ca exercițiu administrativ, cât și ca ordine socială adaptată informal situațiilor de criză.

În actuala paradigmă tehnologică și de mobilitate, economia modernă a devenit un organism complex, expus mai mult ca niciodată riscurilor de contagiune. Tocmai de aceea, înainte de a lansa, sub emoția momentului, pachete de “imunizare generală”, soluțiile trebuie orientate cu prioritate asupra sectoarelor direct afectate, prin măsuri punctuale, care să diminueze efectele de contagiune la nivelul altor sectoare economice. Chiar dacă organismul economic este slăbit, trebuie asigurată funcționarea acestuia, prevenite blocajele de amploare și transmise semnale de încredere pentru mediul de afaceri.

În ultimă instanță, criza de încredere este mai periculoasă decât criza economică per se, date fiind prăbușirea apetitului investițional și sentimentul depresiv care a cuprins piețele financiare la scară globală. Însă, dacă încrederea economică se năruie, injecțiile financiare ad-hoc, lipsite de temei structural, nu reprezintă decât dopaj superflu, care pot arunca piețele pe alte traiectorii inadecvate. Tocmai de aceea politicile publice trebuie axate, aproape obsesiv, pe refacerea încrederii, predominant în sens calitativ, nu doar cantitativ.

Recent, în interval de doar o săptămână, așteptările economice au trecut din registrul minimalist în cel al recesiunii preconizate. Următoarele două trimestre vor purta, apăsat, amprenta incertitudinilor și a efectelor de contagiune.

În planul fluxurilor externe, de exemplu, Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, iar ceilalți parteneri europeni par și ei cuprinși de febra Corona-Economy.

Prognozele economice sunt și ele supuse volatilității. Este foarte greu de spus dacă revenirea va fi în formă de V, de U sau de L, caz în care economia va suferi daune profunde, cu efect structural semnificativ.

Însă știm sigur că această Corona-Economy se va resorbi, mai devreme sau mai târziu, pe măsură ce acțiunile autorităților vor atenua răspândirea epidemiei și va avea loc refacerea încrederii în societate.

Soluțiile medicale pot preîntâmpina agravarea problemelor economice, în timp ce soluțiile economice nu rezolvă, prin ele însele, problemele medicale ale epidemiei de coronavirus.

Însă treptat, prin concursul ambelor categorii de soluții, și organismul economic își va recăpăta vitalitatea, probabil cu un plus de imunizare, cu mai puțină globalizare și, eventual, cu noi lecții învățate de responsabilitate în planul acțiunii sociale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.3.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    16.3.2020, 11:31 am

    Cu siguranta ca esecul Presedentiei de a construi un proiect de tara acum trei ani,refuzul evaluarii celui propus si lipsa oricarui proiect operational economic al P.N.Liberal,vor consolida increderea,ca sintem cea mai putin capabila tara din UE sa raspundem adecvat crizei actuale!

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult