fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Corona-Economy: de la criză la refacerea încrederii

de Vladimir Ionescu , 16.3.2020

Corona-Economy este, deja, marea provocare pentru economia anului 2020, dar  și pentru establishmentul politic la nivel global, scrie Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu pe blogul său (AICI-LINK). Analiza lui Cosmin Marinescu:

Evoluțiile din ultima perioadă sunt cât se poate de serioase, chiar ingrijorătoare pentru mai multe sectoare, de unde și nevoia unei reacții de răspuns coordonat în materie de politică economică. Coronavirus este “lebăda neagră” care a gripat economia, fulgerător și aproape la scară globală. Însă, din partea economiștilor, suprinzătoare sunt tocmai interpretările extreme atribuite impactului de Coronavirus estimat în economie.

Este vorba, pe de o parte, de abordarea minimalistă, care a marginalizat implicațiile economice ale epidemiei de coronavirus. În ciuda vitezei de propagare, care a făcut salturi rapide din China în Europa, cu implicații evidente în orice context bazat pe integrare economică, au fost formulate totuși așteptări de impact minim asupra economiei noastre, dincolo de logica esențială a prudenței și a responsabilității.

Pe de altă parte, avem de-a face cu abordarea maximalistă, care pare să plaseze criza coronavirus in cheia intervenționismului statal cu efecte adverse pentru libertatea individuală. Surprinzătoare sunt și aceste interpretări anti-intervenționiste, în virtutea cărora drepturile și libertățile fundamentale ale individului ar avea de suferit, odată ce guvernele aplică proceduri “de criză” pentru a face față… crizelor. Sigur că viitorul poate surprinde și asemenea temeri, însă este greu de crezut că prezentul ar putea ierta greșelile.

Este deja evident că, în prima parte a anului 2020, trebuie să ne obișnuim cu această stare de Corona-Economy. Însă scenariile de criză economică trebuie tratate cu responsabilitate, pentru a înțelege și gestiona eficient consecințele imediate asupra unor activități și sectoare economice: distribuția de bunuri și servicii, transporturile de persoane, turismul, criza de încredere în plan financiar, sau griparea mai generală a activității economice, pe fondul prăbușirii cererii.

Totodată, trebuie să fim pregătiți și în privința unor consecințe mai profunde, astăzi probabil invizibile, dar care vor conta în viteza revenirii la normalitate, prin restabilirea încrederii, a apetitului investițional și a poftei de viață în societate.

Independent de forța instrumentelor economice de intervenție, este important să înțelegem că nicio țară nu este pe deplin pregătită să facă față unei explozii a deficitului de încredere. Tocmai de aceea, încrederea este cel mai important activ în gestiunea situațiilor de criză, în asigurarea stabilității sistemului economic și a unei minime predictibilități în revenirea acestuia.

În această privință a restabilirii încrederii, în primă instanță sunt esențiale regulile și capacitarea de a impune reguli adecvate în condiții de criză, atât ca exercițiu administrativ, cât și ca ordine socială adaptată informal situațiilor de criză.

În actuala paradigmă tehnologică și de mobilitate, economia modernă a devenit un organism complex, expus mai mult ca niciodată riscurilor de contagiune. Tocmai de aceea, înainte de a lansa, sub emoția momentului, pachete de “imunizare generală”, soluțiile trebuie orientate cu prioritate asupra sectoarelor direct afectate, prin măsuri punctuale, care să diminueze efectele de contagiune la nivelul altor sectoare economice. Chiar dacă organismul economic este slăbit, trebuie asigurată funcționarea acestuia, prevenite blocajele de amploare și transmise semnale de încredere pentru mediul de afaceri.

În ultimă instanță, criza de încredere este mai periculoasă decât criza economică per se, date fiind prăbușirea apetitului investițional și sentimentul depresiv care a cuprins piețele financiare la scară globală. Însă, dacă încrederea economică se năruie, injecțiile financiare ad-hoc, lipsite de temei structural, nu reprezintă decât dopaj superflu, care pot arunca piețele pe alte traiectorii inadecvate. Tocmai de aceea politicile publice trebuie axate, aproape obsesiv, pe refacerea încrederii, predominant în sens calitativ, nu doar cantitativ.

Recent, în interval de doar o săptămână, așteptările economice au trecut din registrul minimalist în cel al recesiunii preconizate. Următoarele două trimestre vor purta, apăsat, amprenta incertitudinilor și a efectelor de contagiune.

În planul fluxurilor externe, de exemplu, Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, iar ceilalți parteneri europeni par și ei cuprinși de febra Corona-Economy.

Prognozele economice sunt și ele supuse volatilității. Este foarte greu de spus dacă revenirea va fi în formă de V, de U sau de L, caz în care economia va suferi daune profunde, cu efect structural semnificativ.

Însă știm sigur că această Corona-Economy se va resorbi, mai devreme sau mai târziu, pe măsură ce acțiunile autorităților vor atenua răspândirea epidemiei și va avea loc refacerea încrederii în societate.

Soluțiile medicale pot preîntâmpina agravarea problemelor economice, în timp ce soluțiile economice nu rezolvă, prin ele însele, problemele medicale ale epidemiei de coronavirus.

Însă treptat, prin concursul ambelor categorii de soluții, și organismul economic își va recăpăta vitalitatea, probabil cu un plus de imunizare, cu mai puțină globalizare și, eventual, cu noi lecții învățate de responsabilitate în planul acțiunii sociale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.3.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    16.3.2020, 11:31 am

    Cu siguranta ca esecul Presedentiei de a construi un proiect de tara acum trei ani,refuzul evaluarii celui propus si lipsa oricarui proiect operational economic al P.N.Liberal,vor consolida increderea,ca sintem cea mai putin capabila tara din UE sa raspundem adecvat crizei actuale!

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult

Europa

UE și SUA – inițiativă comună dedicată problemelor legate de China

Vladimir Ionescu

Statele Unite şi Uniunea Europeană au lansat vineri un canal bilateral dedicat dialogului pe probleme legate de China, informează dpa, citată de Agerpres. Secretarul de… Mai mult

Stiri

Guvernul a atacat la CJUE Pachetul Mobilitate, argumentând că legislația europeană afectează companiile românești

Vladimir Ionescu

Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de vineri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acţiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen se confruntă cu critici dure în interiorul PPE

Iulian Soare

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se confruntă cu nemulțumiri din ce în ce mai mari în interiorul propriei familii politice, PPE, ajungând să… Mai mult