La jumătatea Programului de finanțare 2014-2020, România a reușit să își acrediteze instituțiile de management și control, existând astfel premisa ca banii europeni din noul exercițiu să ajungă și în România.
”Din păcate, mai sunt câteva lucruri urgente de făcut”, a avertizat vineri seara Comisarul european Corina Crețu, în cadrul unui interviu acordat Antena 3.
”Am discutat cu prim-ministrul, cu membrii guvernului și cu președinții celor două Camere- România are 17 condiționalități ex-ante ridicate, dar mai sunt 5 condiționalități pe care Comisia le consideră neîndeplinite”, a anunțat oficialul european.
Aceste condiționalități neîndeplinite sunt în domeniile:
- transporturi
- achiziții publice
- deșeuri
- infrastructura pentru cercetare și inovare
- administrația publică- capacitate administrativă
”Suntem în faza în care pregătim scrisori de pre-suspendare. Din momentul în care autoritățile din România vor primi aceste scrisori, vor mai avea două luni la dispoziție pentru rezolvarea problemelor. După care, dacă aceste lucruri nu se vor îndrepta- sper să nu ajungem acolo- se ajunge la decizia de suspendare, care este o decizie a Colegiului comisarilor”, a avertizat Corina Crețu.
Fără indicatori de performanță a investiției nu se alocă bani de autostrăzi
În esență, despre condiționalitățile ex-ante: pentru a putea plăti facturi pe un anumit domeniu, în acel domeniu trebuie condiții de natură să asigure Bruxelles-ul că investițiile produc impactul preconizat.
De exemplu, pe capitolul Transporturi, există concret două asemenea condiționalități:
- adoptarea Master Planului General de Transport, bifat, adoptat prin OUG
- transmiterea indicatorilor de performanță ale investițiilor de către companiei responsabile cu dezvoltarea infrastructurii rutieră
Ultima condiționalitate nu este îndeplinită. Bruxelles-ul consideră suplimentar că trebuie crescută inclusiv ”calitatea” acestei companii, astfel încât să fie pregătită să gestioneze investiții mari.
Problema este că guvernul nu dă semne că înțelege acest subiect– Consiliul de transparență al Companiei Naționale de Investiții Rutiere a fost desființat de guvern pe data de 1 septembrie, a mai redus veniturile instituției și, foarte important, a permis și CNAIR, companie care după reorganizarea fostei CNADNR era responsabilă numai cu întreținerea infrastructurii, să deruleze și proiecte de infrastructură.
(Citiți și: Totul împotriva infrastructurii de transport: Guvernul blochează activitatea CNIR, compania responsabilă cu investițiile rutiere )
Gropile de gunoi din Sectorul 1 și din Vâlcea, celebre la Bruxelles
Pe capitolul Deșeuri, România nu deține o hartă a infrastructurii în domeniu.
”Să înțeleagă oamenii, la Bruxelles avem banii, dar nu știm unde, cât, cum să investim pentru că nu avem o hartă a nevoilor în legătură cu depozitele. Noi am închis 300 de depozite ilegale de deșeuri, alte depozite sunt legale, cum sunt cele din Sectorul 1 și din Vâlcea, dar infestează și afectează populația. Aici este problema României, de ce sunt declarate legale?” a atenționat Corina Crețu.
Urmărește-ne pe Google News
