marți

26 martie, 2024

22 aprilie, 2021

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până în 2030, a 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 km către alte moduri de transport, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile.

Printre țintele stabilite pentru eficientizarea și decarbonizarea transporturilor europene figurează triplarea lungimii reţelei feroviare de mare viteză (peste 250 de km/ oră), până în 2030, precum și finalizarea unei rețele europene de mare viteză și transferarea pe calea ferată a majorității transportului de călători pe distanţe medii.

România este decuplată total de tablou, în concordanță cu indicatorii dezastruoși privind viteza și punctualitatea – în 2019, viteza comercială media a trenurilor de pasageri a fost de numai 44,02 km/h, iar cea a trenurilor de marfă – de 15.97 km/h.


De aici, și obiectivele fixate în Strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare:

  • Până în 2030 viteza comercială a trenurilor de pasageri trebuie să crească la cel puţin 60 km/h, iar volumul total al întârzierilor trebuie redus cu cel puţin 50% faţă de situaţia actuală.
  • Serviciile de transport de lung parcurs trebuie să ofere viteze comerciale de cel puţin 75 km/h pentru trenurile interregio şi de cel puţin 90 km/h pentru trenurile intercity şi pentru cele internaţionale.
  • Până în 2050 trebuie obţinută o creştere a a vitezelor comerciale cu încă cel puţin 30% faţă de obiectivele aferente anului 2030, precum şi o nouă reducere de cel puţin 50% a întârzierilor totale.

Cum se aliniază România la startul reabilitării transportului feroviar în UE

Starea infrastructurii:

  • Din lungimea totală de linii curente și directe, 73% erau scadente la RK (revizii capitale)
  • La sfârșitul anului 2019 existau 1.175 de puncte periculoase (terasamente cu probleme de stabilitate, zone de munte cu risc de căderi stânci, tuneluri cu infiltrații, poduri cu probleme legate de stabilitate infrastructură sau suprastructură), dintre care 264 pe lunii magistrale și principale.
  • Pe parcursul anului au fost eliminate 519 restricții de viteză și introduse alte 430, iar pe 31 decembrie mai existau 353.

Întârzierile:

  • Transportul feroviar de călători – au totalizat 3.789.995 de minute, adică 7,21 ani. Din total, 1,548 milioane minute sunt contribuția CFR SA, iar alte 1.076 milioane minute întârziere au fost provocate de operatorii de trasport feroviar de călători.
  • Transportul feroviar de marfă – 35.22 milioane minute, adică 67 de ani, din care 20,590 milioane de minute au fost întîrzieri generate de operatorii de transport feroviar de marfă, 14,361 milioane de minute au fost depășiri produse de forță majoră, căi ferate vecine, controale la frontiera de stat etc. și doar 267.974 de minute de întârzieri sunt imputabile CFR SA, conform raportului de activitate.

Situația financiară:

  • La sfârșitul lui 2019, CFR SA avea datorii de 86,195 milioane de lei, față de 48,6 milioane, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli.
  • Creanțele au urcat până la 1,737 miliarde de lei, din care 1,483 miliarde de lei erau creanțe restante (ce include și creanțele istorice). Principalii datornici sunt sunt tot companii de stat: la transportul feroviar de marfă, datoria CFR Marfă reprezintă 96% din total, iar la transportul de pasageri, CFR Călători are o pondere de 88% în datorie.

Cele mai mici viteze din UE


În 2019, viteza medie a trenurilor de marfă a fost cu un km pe oră față de cea din 2018, când se situa la 17 km/h și era cea mai redusă din UE, la distanță de cei 25 km/h ai Bulgariei, conform datelor unui raport de anul acesta al Comisiei Europene.

Cele mai rapide trenuri de marfă există în Irlanda, unde se atinge o medie de 80 de km/h.

Transporturile internaționale au o viteză mai mare decât cele domestice în Cehia, Slovacia și Belgia, în timp ce în Franța, Danemarca și Portugalia, de exemplu, situația este inversă – circulă mai rapid transporturile feroviare interne.

România se plasează sub media UE sau la finalul clasamentelor la toți indicatorii de performanță.

Se remarcă însă la cota de piață ce le revine competitorilor operatorului istoric titular pentru transportul feroviar de marfă, cea mai mare din UE:

Cota medie deținută în UE27 de competitorii operatorului național tradițional a crescut la 42% în 2018, an în care în România, aceasta era mai mare decât dublu – 64%.

Procentul pierdut este efectul managementului de la CFR Marfă.

Cea mai mică finanțare pentru km de linie ferată

Subfinanțarea cronică a condus la degradarea liniilor de cale, mai ales în condițiile în care unele dintre ele au o vechime de peste 100 de ani și la creșterea volumului scadent la RK (reparații capitale), astfel încât singura soluție pentru circulația în siguranță a trenurilor este reducerea vitezelor maxime prin introducerea de restricții de viteză.

S-a ajuns în această stare din cauza managementului defectuos (cu numiri politice) și subfinanțării, care se situează consecvent pe ultimul loc în UE:

S-a ajuns în acestă situație din cauza lipsei de viziune și de finanțare. Strategia pentru reabilitarea transportului feroviar, document finalizat în octombrie anul trecut, conține o analiză a necesarului de investiții și a proporției în care aceasta a fost realizată în perioada 2012 – 2018, cu date elocvente pentru dezastrul în care se află căile ferate:

  • pentru întreţinerea infrastructurii, fondurile publice alocate au acoperit doar 56,33% din necesităţile de finanţare
  • în ceea ce priveşte repararea infrastructurii, s-au alocat doar 20% din necesităţi
  • pentrure înnoirea infrastructurii s-a investit doar 2,53% din necesarul calculat.

Promisiunile, alocările, execuțiile bugetare. Exemplul anului 2019, când bugetul s-a redus de peste 5,5 ori

În fiecare an, sumele insuficiente trecute în buget s-au diminuat pe parcurs, iar pentru că nu s-au cheltuit toți banii (în condițiile unei practici ce exclude previzibilitatea investițiilor), fondurile din viitorul an s-au redus, după cum reflectă rapoartele de activitate ale CFR SA.

CFR SA, 2019:

  • În scopul continuării lucrărilor de reparații capitale la infrastructura feroviară publică contractate în anul 2018 și în anii anteriori, a reducerii restanțelor la RK (reparații capitale) la linii, terasamente, poduri, tuneluri, peroane etc., a fost fundamentat un necesar de 400 milioane lei.
  • Prin Legea bugetului de stat nr. 50/15.03.2019, a fost alocată suma de 400 de milioane de lei.
  • Prin adresa nr.1464/13872 din 10.04.2019 Ministerul Transporturilor a comunicat un buget de 360 de milioane de lei.
  • Prin adresa MFP nr.475.351/12.06.2019, alocația anului 2019 a coborât la 210 milioane lei.
  • Prin cele două rectificări bugetare operate, alocarea bugetară pe anul 2019 finală a ajuns la 72 de milioane de lei, de 5,6 ori mai puțin decât cea prevăzută în Legea bugetului.

Totatul investițiilor în calea ferată se cifrează undeva între 5 și 10 miliarde de euro, în funcție de obiectivele propuse: dacă se dorește doar conservarea vitezelor actuale, cu intervenții la limita rezistenței, pentru a nu avea accidente, sau dacă se trece la modernizarea transportului feroviar, cu creșterea vitezei de proiectare.

„Experienţa ultimilor 25 de ani a demonstrat că orientarea practic exclusivă spre reducerea costurilor marilor companii feroviare cu capital de stat nu numai că nu şi-a atins scopul privind redresarea transportului feroviar, ci a contribuit chiar la amplificarea declinului transportului feroviar şi al tuturor companiilor de stat, prin limitarea activităţii şi, implicit, prin limitarea performanţelor circulaţiei trenurilor”, avertizează Strategia.

Fondurile europene 2014 – 2020: România a accesat pentru calea ferată sume similare celor atrase de Bulgaria și la jumătate din ce a luat Polonia

România nu a reușit să atragă nici bani europeni pentru a mai recupera din distanța față de celelalte infrastructuri feroviare europene. Din bugetele pentru 2014 – 2020, guvernele de la București au accesat, pe cele două programe (fondul de Coeziune și fondul european de dezvoltare Regională), doar 136.8 milioane de euro, cât Bulgaria (133,5 milioane).

Polonia a atras cea mai mare sumă, de 368,8 milioane de euro, conform raportului Comisiei Europene.

Situație catastrofală într-un context ce avantajează România la acest capitol

În Europa, arată raportul Comisiei Europene privind starea transportului feroviar, existau în 2018, în UE27, 635 de facilități maritime și portuare, dintre care cele mai multe, în Germania și România:

Și aceste facilități sunt însă depășite și necesită investiții de anvergură, proiectate precis prin strategii de dezvoltare pe termen lung de la care să nu se abată nicio guvernare.

***

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: