La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

La obiect

Raport al Băncii Naţionale a Austriei: Românii – datorii mici, dar risc de neplată mare

România are cea mai mică pondere în PIB a îndatorării gospodăriilor, sub 15%, potrivit unui raport inclus în publicaţia electronică Focus on European Integration Q1/19… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

de Marin Pana , 6.11.2018

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul de convergenţă a preţurilor către aceeaşi medie – o arată datele oficiale în intervalul 2014-2017.

Dar această decuplare de trend între cele două tipuri de convergenţă (care se va produce inevitabil în timp) nu va mai putea continua.

La nivelul salariilor, avantajul major a fost tocmai punctul relativ redus de plecare, combinat cu avansul rapid al productivităţii relative a muncii pe persoană ANGAJATĂ ( care s-a dublat în ultimii 15 ani, de la 31% din media UE în 2003 spre 65% în 2017, trecând prin punctul de 57% din aceeaşi medie în 2014).

Avansul productivităţii a permis ocuparea spaţiului larg rămas de recuperat, în condiţiile unei ponderi mici a remunerării muncii în PIB, atât faţă de practica occidentală, cât şi faţă de situaţia din fostele statele foste colege de bloc socialist care au aderat la Uniune.

Această oportunitate este în curs de închidere, chiar dacă se va mai putea profita de ea pe termen mediu.

În ce priveşte convergenţa preţurilor, măsurile luate la mijlocul anului 2010, în perioada de criză au permis apoi, prin efect de bază, scăderea nivelului general odată cu reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% şi apoi la 19%, cuplată cu diminuarea generală spre cota redusă la alimente, unde deţinem recordul european al ponderii în coşul de consum.

Dar tocmai aici este problema. Reducerile de TVA ( lăsând la o parte faptul că au scăzut încasările bugetare spre cea mai redusă pondere în PIB la nivelul UE, cu excepţia Irlandei), au avut un caracter conjunctural şi nu se vor mai putea repeta. Platoul evoluţiei de aliniere a preţurilor spre media UE s-a înclinat tot mai mult în sus, pe parcursul lui 2018.

La o inflaţie media anuală armonizată IAPC care se va duce undeva peste patru procente (4,7% ar fi prognoza după metodologia naţională) vom adăuga ( ţinând cont şi de devalorizarea marginală a leului faţă de moneda unică europeană ( estimată de la 4,57 lei/euro la 4,65 lei/euro), undeva între două şi trei procente la raportul dintre preţurile din România şi media europeană.

Procente care vor eroda sensibil veniturile reale, în premieră după patru ani în care ne obişnuisem să nu prea ţinem cont nici de scumpiri, mascate de reducerea taxelor, nici de o devalorizare a leului, mică dar neprevăzută în scenariile de prognoză prezentate anul trecut (de la 4,56 lei/euro, prognoza din noiembrie 2017 avansa un curs mediu de 4,55 lei/euro pentru 2018).

Coincidenţă interesantă, urmează alţi patru ani cu o creştere cumulată de 34% a câştigului salarial mediu net ( desigur, din nou fără nicio creştere a cursului leu/euro; dar măcar dacă ar rămâne pe loc, deoarece anticipaţiile cvasimajorităţii specialiştilor bancari sunt lejer în sens invers).

Doar că, de data asta, convergenţa preţurilor ( mai ales în condiţii de stabilitate a cursului de schimb) va funcţiona cât se poate de clar. După cum se vede după experienţa Ungariei sau Cehiei, aflate ceva mai înaintea noastră pe drumul apropierii de Occident. Sau, mai bine şi cu caracter de luat aminte, experienţa Poloniei, care nu s-a aruncat la majorări de salarii şi a ţinut mult mai bine sub control preţurile.

Ce trebuie să reţinem este că majorarea puterii de cumpărare şi a nivelului de trai se poate face doar în măsura în care salariile converg mai repede decât preţurile. Deocamdată ni se pare firesc din postura de ţară care vine din urmă. Însă, nu ar strica să ne uităm la marile economii europene, care ne sunt şi principalii parteneri comerciali, ce se poate întâmpla pe măsură ne ducem spre zona de sus cu veniturile faţă de productivitate.

Italia a ajustat destul de semnificativ veniturile fără ca răspunsul pe partea de preţuri să mai vină nici pe departe în aceeaşi măsură iar Franţa, care a fost mai timidă, a avut în continuare o creştere relativă de preţuri. Nici măcar locomotiva europeană, Germania, nu a reuşit să crească veniturile peste majorarea preţurilor.

Cu alte cuvinte, odată produsă convergenţa preţurilor indusă de creşterea veniturilor va fi mult mai greu, dacă nu imposibil, să revenim în punctul de plecare prin diminuarea veniturilor ( asta nemaivorbind, dacă vă mai aduceţi aminte, că la pensii, care se dau tot din salarii, nu se poate din motive juridice). Desigur, dacă nu apelăm la ajustarea de avarie, pe curs, care ne-ar creea multe necazuri.

De aceea, în jocul dintre convergenţa veniturilor şi convergenţa preţurilor, joc care se va derula altfel în următorii patru ani faţă de cei patru ani anteriori, dozajul creşterilor va trebui făcut cu mult mai multă grijă, fără a cădea în eroarea inducţiei incomplete ( dacă s-a mai dat şi a ţinut fără să pleznească echilibrele din economie, o să ţină de fiecare dată).

Rezultatul jocului, după cum ne vom pricepe să-l facem şi vom şti sau nu ce jucători să trimitem pe teren, se va vedea în 2022. Când, potrivit unor intenţii lăudabile, ar trebui să fim cu indicatorii Maastricht la zi ( fără să-i fi pierdut pe drum, acum suntem cu buzunarele deschise şi alergăm cam repede) şi să intrăm în anticamera pentru adoptarea euro în 2024.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa după fuziunea cu o companie ungară de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult

Europa

România, locul 7 în UE la indicatorul ponderea gazelor de seră absorbite de păduri

Iulian Soare

România este pe locul şapte în Uniunea Europeană la indicatorul ponderea gazelor cu efect de seră absorbite de păduri – 21% din totalul de 113,4… Mai mult

Stiri

Românii țin în bănci aproape 37 mld. lei, fără acoperirea Fondului de Garantare a Depozitelor

Adrian N Ionescu

Depozitele bancare ale persoanelor fizice neacoperite de Fondul de Garantare (FGDB) se ridicau la peste 36,8 miliarde de lei la sfârşitului anului 2018. Astfel, cei… Mai mult

Europa

Alegeri Olanda / Coaliția premierului pierde majoritatea în Senat, populiștii urcă, extremiștii scad

Iulian Soare

Coaliţia guvernamentală a premierului Mark Rutte (foto) a pierdut majoritatea în camera superioară a Parlamentului, după alegerile provinciale de miercuri, ce au consemnat o creştere… Mai mult

Stiri

Preşedintele a sesizat la Curtea Constituţională modificările Legii administraţiei opublice locale

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) asupra modului în care au fost făcute modificările la Legea administraţiei publice locale. Președintele reclamă… Mai mult