fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

Contul curent: Repatrierea profiturilor anulează rezultatul pozitiv pe bunuri și servicii. Scădere cu 10% a investițiilor străine față de anul trecut

de Marin Pana 13.8.2014

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru din 2014 un deficit de 878 milioane euro sau aproximativ 0,6% din PIB, în contrast cu excedentul din aceeași perioadă a anului trecut (+123 milioane euro sau 0,09% din PIB).

Datele BNR arată, însă, că soldul net al perioadei menționate în schimburile externe pe partea de bunuri și servicii s-a îmbunătățit de la -215 milioane euro la +193 milioane euro.

CLICK pentru mărire

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a mărit cu 14,7%, de la 1.452 milioane euro până la 1.665 milioane euro, fapt cu efect relativ redus pe evoluția soldului general al balanței de plăți. Performanțele din schimburile externe s-au îmbunătățit pe segmentul de servicii de transport (+19,7%) și mai ales la alte servicii (+86,1%, până la un excedent de 601 milioane euro).

Soldul pozitiv transferurilor curente ( alimentate de așa-zișii ”căpșunari”) s-a diminuat cu peste șase procente, de la 2.031 milioane euro în primele șase luni din 2013 până la 1.901 milioane euro în primele șase luni din 2014. Deși remiterile din străinătate au urcat cu 1,5%, banii trimiși din România au înregistrat un spor de 12,3% (au ajuns la 1,64 miliarde euro), care explică soldul mai redus per total.

În aceste condiții, cauza deficitului de cont curent o constituie soldul puternic negativ, de aproape trei miliarde euro (+76% față de aceeași perioadă a anului trecut !) înregistrat pe segmentul de venituri. Soldul depozitelor pe termen mediu și lung ale nerezidenților s-a păstrat aproape la un nivel similar celui de la finele anului trecut (6.265 milioane euro față de 6.453 milioane euro)

Explicația creșterii importante a soldului negativ pe partea de venituri, la o diferență de peste un miliard de euro de rezultatul pozitiv al schimburilor externe de bunuri și servicii, o constituie transferul către exterior al unei părți mai însemnate a profiturilor obținute în România din stocul de investiții străine deja acumulat.

De remarcat că între cei unsprezece indicatori-cheie ai economiilor UE urmăriți pe așa-zisul ”tablou de bod”, figurează la partea de dezechilibre externe și de competitivitate și poziția investițională internațională netă (stocul de active și pasive financiare), care ar trebui să nu fie mai mare de – 35% din PIB.

Criteriul este greu de îndeplinit în condițiile concrete ale regiunii din care facem parte, dar și diferența față de țintă este destul de mare (-62,3% în 2013, în scădere de la un maxim de 67,5% în 2012). România a trecut peste limita fixată ulterior la nivelul UE în 2006, odată cu cristalizarea perspectivei de aderare la Uniune, când a urcat la 36,2%)

Investițiile străine au totalizat în primele șase luni din acest an 1.192 milioane euro, sumă în scădere cu peste 10% față de aceeași lună a anului precedent. Această sumă a rezultat din 1.114 milioane euro participații la capital (inclusiv profitul reinvestit) consolidate cu pierderea netă și doar 78 milioane euro credite intragrup.

Serviciul datoriei publice în perioada ianuarie-iunie 2014 a fost de circa 26,1 miliarde euro, din care sumele trecute în contul obligațiilor asumate pe termen scurt (sub un an) au reprezentat 14,96 miliarde euro. Datoria publică directă a generat plăți de 3,73 miliarde euro, din care partea aferentă împrumuturilor de la FMI ( la suma contractată direct de Ministerul Finanțelor) s-a cifrat la doar 561 milioane euro.

Soldul datoriei externe rămas la finele lunii iunie 2014 din împrumutul luat de la FMI în baza Acordului Stand-by a scăzut semnificativ (până la 2.433 milioane euro față de 4.708 milioane euro la finele anului trecut), serviciul de plată în primele șase luni din acest an ridicându-se la 2.364 milioane euro.

Veniturile în creștere din schimburile externe au dus la reducerea ratei serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung în perioada ianuarie-iunie 2014 la 35,6%, față de 41,9% în anul 2013. Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

CLICK pentru mărire

Datoria pe termen mediu și lung a scăzut cu ceva mai mult de două procente în raport cu nivelul de la finele anului trecut. De subliniat, obligațiile de plată pe termen scurt s-au diminuat considerabil, cu  22% în termeni procentuali. Această trecere dinspre maturități reduse către maturități mai mari constituie un semn de consolidare care dă încredere în economia românească.

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri (rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) s-a situat la 6,6 luni de import, valoare bună dar sub nivelul de 7 luni de import consemnat la finele anului trecut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.8.2014

4 comentarii

  1. casandra
    13.8.2014, 8:44 pm

    Ar fi interesant de urmărit evoluția acestor indicatori și în alte economii din acestă regiune. Efectul Ucraina?

    • Cristian Grosu
      14.8.2014, 7:02 am

      da – e o abordare care merită verificată.
      pe de altă parte, există posibilitatea ca investitorii de pana acum să nu mai reinvestească profitul făcut aici, ci să-l repatrieze

  2. Ștefan A.
    13.8.2014, 9:36 pm

    Deci primii investitori (in valuta) in Romania sint capsunarii ? Sublim . Pe cit posibil de tinut sub tacere .
    PS. Cu cit au scazut investitile straine anul trecut comparat cu 2012 ? Trendul e ingrijorator dar evident nu merita dezbatut de bravii politicieni cu ochii (si mana ) pe ciolanul numit buget de stat .

  3. Marcel Barbut
    14.8.2014, 1:09 pm

    Concluzia :
    Cumparati rosii din Olanda,Turcia nu cumparati de la taranii nostrii
    Haine luati din Italia sau Franta – nu cumparati de la romani
    Paine la fel
    Adezivii luati de la nemti si austrieci nu luati de la firme romanesti
    Drumurile sa le faceti cu Italieni sau orice alta natie in afara de cea romaneasca.
    Nu cumparati de la romani !!
    Veti vedea ca toti cei de la care cumparati vor aduce banii din paradisurile fiscale sa plateasca Presedintele Romaniei,Primul Ministru,Senatori,Doctori ,profesori va vor face drumuri ,spitale numai din recunostiinta.

    Ne meritam soarta cu totii !!!

Lăsați un comentariu


Stiri

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech, rezultate pozitive într-un studiu clinic

Vladimir Ionescu

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, transmite… Mai mult

Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult