Contul curent: Repatrierea profiturilor anulează rezultatul pozitiv pe bunuri și servicii. Scădere cu 10% a investițiilor străine față de anul trecut

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru din 2014 un deficit de 878 milioane euro sau aproximativ 0,6% din PIB, în contrast cu excedentul din aceeași perioadă a anului trecut (+123 milioane euro sau 0,09% din PIB).

Datele BNR arată, însă, că soldul net al perioadei menționate în schimburile externe pe partea de bunuri și servicii s-a îmbunătățit de la -215 milioane euro la +193 milioane euro.

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a mărit cu 14,7%, de la 1.452 milioane euro până la 1.665 milioane euro, fapt cu efect relativ redus pe evoluția soldului general al balanței de plăți. Performanțele din schimburile externe s-au îmbunătățit pe segmentul de servicii de transport (+19,7%) și mai ales la alte servicii (+86,1%, până la un excedent de 601 milioane euro).

Soldul pozitiv transferurilor curente ( alimentate de așa-zișii ”căpșunari”) s-a diminuat cu peste șase procente, de la 2.031 milioane euro în primele șase luni din 2013 până la 1.901 milioane euro în primele șase luni din 2014. Deși remiterile din străinătate au urcat cu 1,5%, banii trimiși din România au înregistrat un spor de 12,3% (au ajuns la 1,64 miliarde euro), care explică soldul mai redus per total.

În aceste condiții, cauza deficitului de cont curent o constituie soldul puternic negativ, de aproape trei miliarde euro (+76% față de aceeași perioadă a anului trecut !) înregistrat pe segmentul de venituri. Soldul depozitelor pe termen mediu și lung ale nerezidenților s-a păstrat aproape la un nivel similar celui de la finele anului trecut (6.265 milioane euro față de 6.453 milioane euro)

Explicația creșterii importante a soldului negativ pe partea de venituri, la o diferență de peste un miliard de euro de rezultatul pozitiv al schimburilor externe de bunuri și servicii, o constituie transferul către exterior al unei părți mai însemnate a profiturilor obținute în România din stocul de investiții străine deja acumulat.

De remarcat că între cei unsprezece indicatori-cheie ai economiilor UE urmăriți pe așa-zisul ”tablou de bod”, figurează la partea de dezechilibre externe și de competitivitate și poziția investițională internațională netă (stocul de active și pasive financiare), care ar trebui să nu fie mai mare de – 35% din PIB.

Criteriul este greu de îndeplinit în condițiile concrete ale regiunii din care facem parte, dar și diferența față de țintă este destul de mare (-62,3% în 2013, în scădere de la un maxim de 67,5% în 2012). România a trecut peste limita fixată ulterior la nivelul UE în 2006, odată cu cristalizarea perspectivei de aderare la Uniune, când a urcat la 36,2%)

Investițiile străine au totalizat în primele șase luni din acest an 1.192 milioane euro, sumă în scădere cu peste 10% față de aceeași lună a anului precedent. Această sumă a rezultat din 1.114 milioane euro participații la capital (inclusiv profitul reinvestit) consolidate cu pierderea netă și doar 78 milioane euro credite intragrup.

Serviciul datoriei publice în perioada ianuarie-iunie 2014 a fost de circa 26,1 miliarde euro, din care sumele trecute în contul obligațiilor asumate pe termen scurt (sub un an) au reprezentat 14,96 miliarde euro. Datoria publică directă a generat plăți de 3,73 miliarde euro, din care partea aferentă împrumuturilor de la FMI ( la suma contractată direct de Ministerul Finanțelor) s-a cifrat la doar 561 milioane euro.

Soldul datoriei externe rămas la finele lunii iunie 2014 din împrumutul luat de la FMI în baza Acordului Stand-by a scăzut semnificativ (până la 2.433 milioane euro față de 4.708 milioane euro la finele anului trecut), serviciul de plată în primele șase luni din acest an ridicându-se la 2.364 milioane euro.

Veniturile în creștere din schimburile externe au dus la reducerea ratei serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung în perioada ianuarie-iunie 2014 la 35,6%, față de 41,9% în anul 2013. Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

Datoria pe termen mediu și lung a scăzut cu ceva mai mult de două procente în raport cu nivelul de la finele anului trecut. De subliniat, obligațiile de plată pe termen scurt s-au diminuat considerabil, cu  22% în termeni procentuali. Această trecere dinspre maturități reduse către maturități mai mari constituie un semn de consolidare care dă încredere în economia românească.

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri (rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) s-a situat la 6,6 luni de import, valoare bună dar sub nivelul de 7 luni de import consemnat la finele anului trecut.