Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, pe primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de 9.763 milioane euro, cu 1,1% peste nivelul din aceeași perioadă din 2019.

Majorarea cu 7% a deficitului pe partea de bunuri (de la -15,63 miliarde euro la -16,72 miliarde euro) a fost contrabalansată parțial de o creștere cu ceva mai mult de zece procente a soldului pozitiv la servicii.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat creșterea cu 3,7% a deficitului extern (de la -7,69 miliarde euro la -7,97 miliarde euro).

De reținut scăderile înregistrate de soldul (tradițional pozitiv) la serviciile de transport (-7%), precum şi la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-15%).

Pe fondul restrângerii deplasărilor, gradul de acoperire pe sectorul de turism (venituri faţă de cheltuieli de profil) a fost de numai 47% pe primele 11 luni ale anului în curs. Minusul rezultat pe această componentă critică a serviciilor s-a apropiat 1,3 milliarde euro, deși s-a diminuat cu 36% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Intrările pe segmentul de venituri primare (venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare – investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii – şi alte venituri primare – impozite, subvenții -) s-au diminuat cu 11%, simultan cu scăderea de -3% a ieșirilor, rezultând o creștere a deficitului cronic pe acest segment cu 333 millioane euro.

Sumele intrate pe partea de veniturile secundare, care includ transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, au crescut marginal (mai puțin de 2%) iar ieșirile s-au redus semnificativ (-11%), astfel încât s-a majorat rezultatului pozitiv net inclus în balanța de plăți (de la +1.074 milioane euro până la +1.580 milioane euro, sau +47%, cu observația importantă că acest procentaj s-a înjumătățit în luna noiembrie).

Datoria externă pe termen mediu și lung s-a majorat  cu peste 15% în 11 luni

Investițiile directe ale nerezidenților pe primele 11 luni din 2020 au însumat numai 1.876 milioane euro, cu circa 60% mai puțin față de cele 4.740 milioane euro consemnate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 3.845 milioane euro, iar creditele intragrup au însumat valoarea netă de 1.969 milioane euro (în traducere, filialele din România au ajuns să crediteze pe net cu aproape 2 miliarde de euro firmele-mamă !).

Datoria externă totală a urcat în noiembrie 2020 la aproape 120 miliarde euro și a avansat cu peste zece miliarde de euro peste cea consemnată la finele anului trecut. Creșterea s-a regăsit integral (chiar 112,6%) pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung, care a ajuns la 85,8 miliarde euro, în timp ce datoria pe termen scurt s-a redus cu peste un miliard de euro, la 34,2 miliarde euro.

Vestea proastă este că soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat puternic după primele unsprezece luni ale anului (-65%), în raport cu cel de la finele lui 2019 (numai 144 milioane euro la 30.11.2020, faţă 417 milioane euro la finalul anului trecut).

Vestea bună este că și-a mai revenit puțin în luna noiembrie (de la 125 milioane euro în octombrie).

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung după primele 11 luni ale anului în curs a fost de 19%, ușor sub nivelul de 19,3% consemnat la finele lui 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,2 luni, semnificativ peste cele 4,5 luni consemnate în decembrie anul trecut (datele pe 2019 au fost revizuite).

Indicator important pentru asigurarea stabilității macroeconomice,  gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung), s-a majorat ușor la 74% (de la 73,7% în octombrie), peste nivelul consemnat anul trecut, dar a rămas sub cel din 2018.