La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Contribuţiile la pilonul doi: Atenție la cursul de schimb și la matematică

de Marin Pana 16.11.2017

Cei şapte milioane de români care au contribuit din 2008 încoace la pilonul II de pensii (conform legilor în vigoare) în aşteptarea unei pensii înmulţite de fondurile private de investiţii care să fie încasată prin anii 2030 – 2040, au ajuns să aibă două probleme:

Una, evidentă, prin reducerea de la 5,1% la 3,7% a contribuţiilor.

A doua, mai puţin discutată, dar la fel de evidentă.

În primul rând, motivaţia diminuării procentajului contribuţiilor de la 5,1% la 3,7% pentru că prelevarea s-ar face dintr-o sumă mai mare, nu rezistă la testul matematicii elementare. Dacă patronul păstrează costul salarial şi se raportează 3,7% la 122,75% din fostul brut (cât ar fi noul brut majorat benevol), rezultă că ar fi fost necesar un nivel de taxare de 4,15%.

De unde a apărut valoarea de 3,7% rămâne un mister încă neexplicat celor şapte milioane de persoane ce vor fi afectate. După cum nici nivelul de plecare de 5,1% nu este în regulă. Aşa cum a fost adoptată legea pensiilor private, el trebuia să fie acum de 6%. „Tehnocraţii” au mărit minimal la 5,1% în loc de 5,5%, urmând ca saltul la 6% să revină guvernului rezultat din alegeri.

Acesta nu a mai mărit deloc în 2017 procentajul contribuţiei la pilonul doi de pensii, afectând în continuare nivelul viitoarelor pensii private. Dar asta nu înseamnă că legea s-a modificat şi ţinta de 6% a fost redusă la 5,1%. De aceea, după mutarea contribuţiilor la angajat, nivelul la care ar trebui să ajungă contribuţia la pilonul doi ar trebui să fie, perfect legal şi fundamentat matematic, 4,89%. Simplificat, ar fi mers, mai degrabă nivelul de 5%.

Dar, oricât de ciudat ar suna, s-ar putea ca nu asta să fie problema principală. Problema principală se conturează de-abia în aceste zile, odată cu evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale. Pentru că, ce să vezi, contribuţiile la pilonul doi se achită în lei dar pensiile aferente se vor da în euro.

Ori, o parte foarte importantă a plasamentelor făcute de fondurile de investiţii ce gestionează pensiile viitoare a milioane de români sunt în titluri de stat emise în lei. Care sunt cumpărate la o valoare mai mare decât cea nominală, aduc anual încasări pe baza ratei de dobândă aferentă cuponului, dar vor fi răscumpărate peste şapte, zece sau 15 ani.

La ce curs de schimb euro/leu nu se ştie, dar dacă deja s-a modificat estimarea pentru 2017 de la 4,46 lei/euro, valoare utilizată la fundamentarea bugetului public până la circa 4,65 lei în prezent, atunci se prespune că, la finalul deţinerii titlurilor de stat, suma recuperată va fi cu mult mai mică în euro faţă de cea plătită iniţial pentru achiziţionarea lor.

Apropo, când vine vorba despre randamentele banilor plasaţi în pilonul doi, statistica de creştere robustă mediatizată de administratori se referă la lei ( şi dacă da, ajustat cu inflaţia la zi ?) sau la euro ? În condiţiile în care moneda naţională se va deprecia semnificativ, ce se va mai alege prin 2030 ( să vedem şi la ce curs se va face trecerea la euro !) din banii puşi deoparte în perioada 2012 – 2016, când cursul a fost aproape perfect stabil ?

Desigur, la un moment dat vom afla, dar parcă nu strică să reamintim celor implicaţi că nu e frumos să te joci cu indicatori economici. Poate că ar trebui să aplice legea pensiilor private, aşa cum a fost ea gândită şi prevăzută să aibă efecte pe termen lung, nu în funcţie de eterna foame de bani a momentului.

Esenţial, însă, ar trebui să fie atenţi la măsurile din economie, care să menţină permanent un cursul de schimb al leului rezonabil în raport cu euro. Curs de care depind, deja (inclusiv pe calea deciziilor de investire; ce te faci dacă unii decid să trimită banii în euro la dobânzi reduse iar riscul de depreciere semnificativă a leului nu se materrilizează ?) veniturile viitoare a 7 milioane de români (şi tot mai mulţi în perspectivă).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2017

Un raspuns

  1. Kevi
    16.11.2017, 6:08 pm

    Daca o sa faceti un calcul putin mai detaliat o sa vedeti ca procentul de 3,7% a fost stabilit in asa fel incat viramentele din CAS la bugetul de stat sa nu fie in scadere in situatia exceptionala in care angajatorul nu mareste salariul brut al angajatului de la 1 Ian.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Ana Birchall cere control pentru a afla cum s-a rătăcit o demisie, timp de 4 luni, în Ministerul Justiției

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Ana Birchall, a anunțat marți dimineață că a cerut Corpului de Control o verificare de urgență în cazul demisiei procurorului Marius Iacob, fost… Mai mult

Stiri

Producţia Romgaz – scădere cu peste 11% în Trimestrul 2, faţă de T1

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a produs cu 11,2% mai puține gaze naturale și produse condesate  în Trimestrul 2 din 2019, față de T1 / 2019 și cu… Mai mult

Stiri

Soluție de avarie pentru sistemul informatic al Sănătății – licitație pentru 3 zile de mentenanță

Mariana Bechir

Soluția pe termen scurt găsită de autorități în cazul platformei informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este achiziționarea, pentru o perioadă de… Mai mult

Europa

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE. Ce spune Ministerul Energiei

Razvan Diaconu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult