Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Cronicile

Contribuţiile la pilonul doi: Atenție la cursul de schimb și la matematică

de Marin Pana 16.11.2017

Cei şapte milioane de români care au contribuit din 2008 încoace la pilonul II de pensii (conform legilor în vigoare) în aşteptarea unei pensii înmulţite de fondurile private de investiţii care să fie încasată prin anii 2030 – 2040, au ajuns să aibă două probleme:

Una, evidentă, prin reducerea de la 5,1% la 3,7% a contribuţiilor.

A doua, mai puţin discutată, dar la fel de evidentă.

În primul rând, motivaţia diminuării procentajului contribuţiilor de la 5,1% la 3,7% pentru că prelevarea s-ar face dintr-o sumă mai mare, nu rezistă la testul matematicii elementare. Dacă patronul păstrează costul salarial şi se raportează 3,7% la 122,75% din fostul brut (cât ar fi noul brut majorat benevol), rezultă că ar fi fost necesar un nivel de taxare de 4,15%.

De unde a apărut valoarea de 3,7% rămâne un mister încă neexplicat celor şapte milioane de persoane ce vor fi afectate. După cum nici nivelul de plecare de 5,1% nu este în regulă. Aşa cum a fost adoptată legea pensiilor private, el trebuia să fie acum de 6%. „Tehnocraţii” au mărit minimal la 5,1% în loc de 5,5%, urmând ca saltul la 6% să revină guvernului rezultat din alegeri.

Acesta nu a mai mărit deloc în 2017 procentajul contribuţiei la pilonul doi de pensii, afectând în continuare nivelul viitoarelor pensii private. Dar asta nu înseamnă că legea s-a modificat şi ţinta de 6% a fost redusă la 5,1%. De aceea, după mutarea contribuţiilor la angajat, nivelul la care ar trebui să ajungă contribuţia la pilonul doi ar trebui să fie, perfect legal şi fundamentat matematic, 4,89%. Simplificat, ar fi mers, mai degrabă nivelul de 5%.

Dar, oricât de ciudat ar suna, s-ar putea ca nu asta să fie problema principală. Problema principală se conturează de-abia în aceste zile, odată cu evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale. Pentru că, ce să vezi, contribuţiile la pilonul doi se achită în lei dar pensiile aferente se vor da în euro.

Ori, o parte foarte importantă a plasamentelor făcute de fondurile de investiţii ce gestionează pensiile viitoare a milioane de români sunt în titluri de stat emise în lei. Care sunt cumpărate la o valoare mai mare decât cea nominală, aduc anual încasări pe baza ratei de dobândă aferentă cuponului, dar vor fi răscumpărate peste şapte, zece sau 15 ani.

La ce curs de schimb euro/leu nu se ştie, dar dacă deja s-a modificat estimarea pentru 2017 de la 4,46 lei/euro, valoare utilizată la fundamentarea bugetului public până la circa 4,65 lei în prezent, atunci se prespune că, la finalul deţinerii titlurilor de stat, suma recuperată va fi cu mult mai mică în euro faţă de cea plătită iniţial pentru achiziţionarea lor.

Apropo, când vine vorba despre randamentele banilor plasaţi în pilonul doi, statistica de creştere robustă mediatizată de administratori se referă la lei ( şi dacă da, ajustat cu inflaţia la zi ?) sau la euro ? În condiţiile în care moneda naţională se va deprecia semnificativ, ce se va mai alege prin 2030 ( să vedem şi la ce curs se va face trecerea la euro !) din banii puşi deoparte în perioada 2012 – 2016, când cursul a fost aproape perfect stabil ?

Desigur, la un moment dat vom afla, dar parcă nu strică să reamintim celor implicaţi că nu e frumos să te joci cu indicatori economici. Poate că ar trebui să aplice legea pensiilor private, aşa cum a fost ea gândită şi prevăzută să aibă efecte pe termen lung, nu în funcţie de eterna foame de bani a momentului.

Esenţial, însă, ar trebui să fie atenţi la măsurile din economie, care să menţină permanent un cursul de schimb al leului rezonabil în raport cu euro. Curs de care depind, deja (inclusiv pe calea deciziilor de investire; ce te faci dacă unii decid să trimită banii în euro la dobânzi reduse iar riscul de depreciere semnificativă a leului nu se materrilizează ?) veniturile viitoare a 7 milioane de români (şi tot mai mulţi în perspectivă).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2017

Un raspuns

  1. Kevi
    16.11.2017, 6:08 pm

    Daca o sa faceti un calcul putin mai detaliat o sa vedeti ca procentul de 3,7% a fost stabilit in asa fel incat viramentele din CAS la bugetul de stat sa nu fie in scadere in situatia exceptionala in care angajatorul nu mareste salariul brut al angajatului de la 1 Ian.

Lăsați un comentariu


Stiri

Dan Bucșa, UniCredit: Evoluția finanțării economiei locale – ce merge prost și ce îngrijorează

Alexandra Pele

Teoria potrivit căreia România a avut de câștigat de pe urma lansării ”tiparniței de bani” în Europa, lichiditatea din piață generând o scădere a costurilor… Mai mult

Europa

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început activitatea – Sindicatele trimit spre anchetare 9 cazuri de abuz

Vladimir Ionescu

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început miercuri activitatea, la Bratislava, ceremonia inaugurală fiind urmată de primă reuniune a Consiliului de Administrație. Noua instituție UE va… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere clasei politice să rezolve tensiunile acumulate în piața muncii

Vladimir Ionescu

Consiliului Investitorilor Străini (FIC) îndeamnă partidele din România să reconstruiască încrederea în sistemele politicilor publice și legislativ al țării și să adopte rapid măsuri pe… Mai mult

Europa

Catalonia / A doua zi de ciocniri între manifestanții pro-independență și forțele de ordine

Vladimir Ionescu

Mii de oameni au manifestat în Catalonia pentru independența regiunii față de Madrid, pentru a doua zi, protestele degenerând marți noaptea în violențe și ciocniri… Mai mult

Europa

Cum arată inflația în statele UE – România rămâne pe podium în ciuda scăderii din septembrie

Adrian N Ionescu

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), potrivit datelor publicate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă sesizează CCR cu o excepție ridicată de Elena Udrea pentru judecarea de la zero a dosarului Gala Bute

Vladimir Ionescu

Instanţa supremă va sesiza CCR în legătură cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Elena Udrea pentru a obține rejudecarea de la zero a Dosarului… Mai mult

Europa

România, cea mai mare creștere anuală a înmatriculărilor de autoturisme din UE, în septembrie

Adrian N Ionescu

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 118,2% în septembrie 2019, față de aceeași lună… Mai mult