Informațiile și comunicațiile nu au contribut la creşterea PIB în S1, având o pondere nemodificată de 7,8% la formarea PIB, cu un volum de activitate în stagnare, comparativ cu același interval de anul trecut, conform datelor INS.
Stagnarea vine pe fondul cumulului unor factori externi, dar și al modificării de anul trecut a Codului fiscal. Mihai Matei, membru în Consiliul director al Asociației patronale din industria de software și servicii (ANIS), a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că este vorba de corecții pe această piață și atrage atenția că România își pierde din competitivitatea în regiune din cauza eliminării facilităților fiscale.
Reamintim că, de la 1 noiembrie 2023, IT-iștii plătesc impozit pe venit pentru salariile ce depăşesc 10.000 de lei brut. Sunt însă scutiți de contribuţia obligatorie la Pilonul 2 de pensii, iar în cazul în care doresc să contribuie în continuare trebuie să solicite acest lucru.
Rezultatul, mult sub așteptări, vine din scăderea consemnată în trimestrul al doilea, când volumul a înregistrat o scădere a indicelui la 98,2, față de T2 din 2023, ceea ce confirmă că nu vom avea avansul de două cifre marcat de sector în ultimii ani.
Scăderile sunt deja cuantificate de INS, care arată că în iunie 2024, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna iunie 2024, comparativ cu luna iunie 2023, a scăzut, pe ansamblu, cu 8,4%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-12,8%), activităţile de transporturi (-8,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-7,3%) şi din activităţile de comunicaţii (-1,4%).
„Miracolul” IT-ului românesc se estompează, pe măsură ce sectorul își pierde competitivitatea în regiune
Mihai Matei (foto) spune, cu observația că datele INS se referă la Informații și Comunicații, că evoluția acestei industrii era de așteptat să nu păstreze ritmul anilor trecuți.
Pe fondul general de neîncredere și ținând cont de modificarea de anul trecut a Codului fiscal, ce a generat o corecție ce se simte în piață și la nivelul cererii de servicii și în relaxarea pieței forței de muncă, rezultatele sunt sub prognozele optimiste din ultimii ani.
Dacă acum doi – trei ani de zile, toată lumea își făcea planuri de creștere, în special în tehnologie, în acest moment este un sentiment de incertitudine, de anxietate, în ceea ce privește viitorul. Există mai multe cauze – contextul global, războiul din Ucraina și schimbarea obiceiurilor de muncă.
Scade industria, scade sectorul serviciilor
„Industria IT este una suport și când industria scade, serviciile sunt primele lovite”, explică Mihai Matei.
România, care exportă produse industriale pentru companii occidentale, a resimțit puternic reculul din marile economii partenere, în special Germania. Producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a urmat un trend descrescător de la începutul anului, cu un minus de 0,9%, în comparaţie cu prima jumătate a anului 2023.
Managerii din industrie au raportat în ultimele luni o scădere a numărului de noi comenzi, însă așteptările privind producția s-a îmbunătățit, așa încât expectațiile rămân într-o zonă neclară.
Impactul scăderii industriei asupra domeniul IT se observă în dinamica indicatorului Indicele de producție al cifrei de afaceri pentru servicii de piață prestate în special întreprinderilor (baza este anul 2021), care a coborât în dinți de fierăstrău de la recordul de 177,7 din decembrie 2023, la 143,4 în iunie 2024.
Valurile de concedieri de la nivel global, resimțit și în România
România nu a scăpat nici ea de ecoul restructurărilor de la nivel global alcompaniilor tech și de efectul prăbușirii producției industriale, după cum arată statistica INS privind un alt indicator esențial – numărul salariaților din sectorul IT.
Oracle, NTT Data România, Endiva și Cognizant au făcut deja primele restructurări, iar firmele de recrutare spun că angajările sunt sub parametrii din ultimii ani și chiar au fost abandonate de unele companii.
Din octombrie 2023, când Activitățile de servicii în tehnologia informației, Activități se servicii informatice a atins recordul de 147.900 de angajați, numărul a scăzut la 145.600 de profesioniști. Din cele nouă luni, doar una a fost de plus (aprilie), și acela modest.
Chiar dacă pierderile lunare au fost mici, ele vin în premieră, după anii de creștere constantă și în ritmuri semnificative.
Modificarea Codului fiscal scade competitivitatea României
Cei din domeniul IT sperau ca anul acesta sectorul să urce cu aproximativ 10%, față de 2023, dar problemelor apărute ca efect al unor tendințe internaționale li s-a adăugat o măsură a Guvernului ce va avea consecințe grave, spun anteprenorii din IT.
Eliminarea facilităților acordate acestui sector vin după „creșteri susținute, an de an, ale costurilor salariale”, explică Mihai Matei.
Majorarea salariilor pentru a compensa pierderile suferite prin modificarea Codului fiscal a dus la creșteri de preț ce generează scăderea competitivității față de celelalte state din regiunea, spune Mihai Matei: „România nu mai este la fel de competitivă, din punct de vedere al prețurilor, față de celelalte țări din regiune, precum Polonia, Ungaria, Cehia, Ucraina și Bulgaria”.
România, cea mai mare scădere anuală a serviciilor, în iunie
Față de luna mai, prăbușirea serviciilor din România a fost de peste 15%, în timp ce diminuarea medie din UE a fost de 0,9%.
În iunie, România a înregistrat a doua cea mai mare scădere anuală a producției de servicii (-6,6%) la nivelul UE, după Grecia (-6,7%) și înaintea Danemarcei (-4,9%), conform datelor ajustate sezonier ale Eurostat.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Malta (+20,5%), Lituania (+8,6%) și Luxemburg (+6,5%).
Informațiile și Comunicațiile au crescut în iunie, în UE, cu 3,8% la un an și au scăzut cu 1,6, față de luna anterioară, mai 2024.
(Citiți și: ”IT-ul: Sectorul care a transformat ajutorul de stat în procente din PIB așteaptă cu sufletul la gură”)
****
