IT-ul: Sectorul care a transformat ajutorul de stat în procente din PIB așteaptă cu sufletul la gură

Guvernul urmează să decidă în aceste zile dacă și/sau ce anume din ajutoarele de stat acordate unor sectoare din economie urmeză să fie eliminate: presiunea bugetară e mare, iar eliminarea excepțiilor fiscale e unul din instrumentel pe care guvernul vrea să le folosească.

Unul din scetorele în care excepțiile fiscale au operat cel mai eficient și cu cele mai spectaculoase rezultate este sectorul IT, a cărui creștere eponențială a crescut valoarea adăugată în economie.

Sectorul IT a avut cea mai bună dinamică în ultimii ani, avansul de 20% în anul 2022 fiind mult peste creșterea PIB.

Ponderea valorii adăugate brute a sectorului IT&C în PIB-ul României a avut de asemenea o tendință ascendentă, ajungând la 8,2% în primul trimestru din 2023, semnificativ peste media zonei euro, de 4,8%, conform datelor Eurostat – ceea ce arată că România ar putea face din acest sector un adevărat brand economic. În plus, sectorul IT a preluat participarea la PIB a unei părți din scăderea – constantă în ultimii 5 ani – a industriei.

În 2022, contribuția sectorului IT&C a fost de 6,6%, depășind ponderea sectorului construcțiilor a cărui valoare brută adăugată în cadrul PIB s-a redus la 6,3% conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Un impuls deosebit pentru dinamica ridicată a valorii adăugate brute din ultimii ani s-a petrecut și pe fondul implementării Revoluției Digitale și mai ales în contextul pandemiei de Covid-19 care a produs transformări profunde în economie și pe piața muncii.

(Citiți și: ”Industria scade – ne salvează IT-ul și AI-ul? Noua tranziție structurală a economiei românești”)

Totodată serviciile informatice au adus o îmbunătățire a performanței economiei românești, fiind un sector caracterizat printr-o valoare adăugată mare.

Mărul discordiei: Facilitățile fiscale pentru IT

Pentru a face atractiv sectorul IT, au fost acordate unele facilități fiscale, cea mai importantă fiind scutirea pe veniturile din salarii ale angajaților din domeniu. În acest moment, scutirea se refră la impozitul de 10% pe venitul din salarii – celelalte contribuții fiind plătite integral, însă aceasta este una dintre cele mai vechi facilități fiscale din România, fiind introdusă în vara anului 2001 și păstrată până în momentul de față, adică în vigoare de 22 de ani.

În momentul introducerii acestei facilități, impozitul progresiv pe venit prevedea cote care mergeau de la 18% la 40% din venitul salarial, iar pentru IT-iști ar fi urmat să fie prevăzute cote reduse de doar 8%-10%. Însă pe 21 iunie 2001, Guvernul scutește cu totul de impozit, prin OUG, „veniturile din salarii ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator”.

Ordonanța de urgență, intrată în vigoare pe 29 iunie, a fost trimisă ulterior Parlamentului spre aprobare, cu următoarea expunere de motive: impactul bugetar anual (extrapolat) era estimat la mai puțin de 14 milioane euro pe an, respectiv, circa 0,2% din veniturile bugetului de stat din anul respectiv. 

Facilitatea a supraviețuit nenumăratelor modificări legislative survenite ulterior în privința taxelor și impozitelor, inclusiv „revoluției“ trecerii de la sistemul progresiv de impunere la cota unică de impozitare, dar și aderării la UE, care a obligat statul român să elimine facilități asemănătoare, incompatibile cu legislația comunitară a ajutoarelor de stat.

Dublarea numărului de angajați în 6 ani

Numărul de angajați în domeniul serviciilor informatice (cu excepția comunicațiilor) a avut o creștere rapidă în ultimii șase ani, ritmul de creștere fiind de 8 – 9.000 de persoane pe an, cam în pas cu numărul de absolvenți al facultăților de profil. Numărul salariaților a urcat de la 74.129 la finele anului 2016 la 139.700 în 2022, aproape a dublare a numărului în șase ani.

Datele furnizate de INS sunt edificatoare pentru tendința crescătoare a angajaților din sectorul IT, dar trebuie ținut cont că în domeniu mulți lucrează ca persoane fizice autorizate sau microîntreprinderi, ceea ce face ca numărul celor angrenați în aceste activități să fie mai mare.

Bucureștiul e concurat de alte centre din țară

În continuare peste jumătate din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%).

Urmează regiunile Vest (7%), Timișoara, Nord-Est (6%) Iași, Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, Capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015.
Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2021. Sudul este singura regiune a țării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieței de software și servicii, se arată într-un studiu recent al oraganizației patronale din ramură, ANIS. Configurația capitalului a rămas stabilă la nivel național. Astfel,64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.

Provincia vine din urmă

Iașiul care este unul dintre centrele foarte dinamice din sectorul românesc de IT care a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Dan Zaharia, fondator Fan Lab Iași, explică acest fenomen: „În acest an cred că vom depăși numărul de 30.000 al angajaților din sectorul IT și outsourcing în zona metropolitană Iași. Pentru o populație totală de aproximativ 450.000 de locuitori, conform ultimului recensământ, este o performanță deosebită. Aceasta se datorează însă și lipsei de alternativă pentru tinerii absolvenți ai unei facultăți de profil. Astfel că pentru cei stăpânesc limba engleză este una dintre foarte puținele opțiuni de angajare”, a explicat pentru CursDeGuvernare.ro, Dan Zaharia.

Cîștiguri salariale atractive

Domeniul IT are printre cele mai atractive câștiguri salariale și nu doar pe piața muncii din România ci și la nivel global. Totuși, în ciuda creșterilor salariale importante în România din domeniu, la nivelul Europei există o serie de diferențe între salariile pe care aceștia le primesc în funcție de șlocația unde își desfășoară activitate.

În România, la nivelul anului 2022, un programator la început de drum avea un venit anual estimat la 11.300 euro, ceea ce plasează țara noastră pe locul 25 în Europa, dar în fața unor țări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania, conforma datelor Eurostat prelucrate de Codecool.

***