Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

Contradicțiile investițiilor la români: Banii „în plus” se duc pe credite imobiliare, când nu zac în bănci. Tinerii au prins gustul fondurilor de pensii și de investiții – sondaj

de Adrian N Ionescu , 23.5.2018

tress growing on coins

Românii au un comportament contradictoriu, dacă nu neglijent de economisire și investiție a „banilor în plus” față de acoperirea nevoilor curente, potrivit unui studiu recent lansat.

Pe de o parte:

  • circa două treimi din români îşi lasă banii să lâncezească în bănci și 
  • o treime economisesc pentru avansurile la creditele imobiliare şi pentru terenuri, sau chiar cred  că investesc suficient dacă folosesc astfel de credite.

Pe de altă parte, proporţia celor care înţeleg că pensiile private sunt o formă de investiție ajunge la peste 36% (23% în 2016), iar acest instrument financiar îl întrece în preferinţe pe cel al creditelor pentru terenuri şi pe cel al asigurărilor de viaţă.

Acest progres substanţial este datorat răspunsurilor tinerilor cu vârste între 18 şi 25 de ani, chemaţi pentru prima oară, la sondajul din acest an, care a stat la baza studiului citat.

Una dintre cocluziile studiului este că „economisirea este rudimentară, bazată pe retenție financiară”, care „nu necesită cunoștințe financiare”, în vreme ce „investițiile necesită proactivitate și spirit antreprenorial” și sunt „centrate pe ideea de creștere și dezvoltare financiară”.

Țintele preferate

Creditele pentru „investiţii în afaceri” constituie a treia cea mai importantă opțiune de economisire și investiție, după conturile bancare și creditele imobiliare.

Din nou, tinerii de până la 25 de ani fac diferența față de sondajul de acum doi ani: opțiunile a aproape 31% dintre ei se îndreaptă spre creditele de investiții în afaceri, la care se adugă aproape 22% din opțiunile celor cu vârste între 25 și 55 de ani.

La fel și în cazul, asigurărilor de viață cu pensie”, care  se mențin sub proporția opțiunilor pentru  fonduri de investiții, dar la o distanță mai mare decât era în sondajul de acum doi ani.

Și în privința opțiunilor pentru aur și obligațiuni sau a celor pentru „investiții care cresc în timp”, în general, aceiași tineri au contribuția decisivă.

Metodele preferate – în principiu

Ordinea metodelor posibile de a „gestiona banii în plus” este realtiv aceeaşi cu ca opțiunilor deja adoptate: imobiliare, afaceri şi la mare distanţă investiţiile financiare, în aur, artă sau asigurări.

Totuşi, prin răspunsurile la întrebarea „care este cea mai bună metodă de a gestiona banii în plus”, sondajul relevă convingător faptul că:

  • fără componenta obligatorie a investițiilor pentru pensii, oamenii le-ar neglija şi că
  • fără varianta creditelor, nici măcar investiţiile imobiliare nu mai obţin la fel de multe opţiuni ca în răspunsurile de mai sus, la întrebarea „unde se duc banii în plus, când se duc”.

Altfel spus, românii nu economisesc şi nu investesc dacă nu sunt obligaţi să o facă, fie măcar şi prin ratele la credite care trebuie neapărat plătite, sau prin contribuţiile la pensiile private, care sunt virate automat.

În cazul fondurile de investiţii, persistă mituri (scuze) de tipul „nu am bani”, „nu am informaţii” sau „nu a încercat nimeni să mă convingă”.

Stabilitatea financiară personală

Aparent surprinzător, planificarea cheltuielilor ar fi cea mai preferată metodă de a „menţine stabilitatea financiară şi de evita riscurile”.

 

Studiul nu spune, însă, câţi însă dintre participanţii la sondaj vor fi ştiind că planificarea cheltuielilor nu înseamnă doar repartizarea lunară a salariilor şi a altor venituri.

O planificare reală înseamnă inclusiv o estimare a cheltuielilor majore de peste ani, inclusiv pe baza estimării conservatoare a profiturilor din investiţii.

Totuşi, din nou, premiera sondajului pe „targetul” cuprins între 18 și 25 de ani a dus la rezultate „îmbucurătoare ținând cont de faptul că am descoperit o maturizare financiară surprinzătoare, potrivit lui Dragoș Neacșu, președintele Erste Asset Management România.

Barierele şi neîncrederea

Mai întâi apare nevoia şi abia apoi se caută soluţia. Nevoia este rareori anticipată şi „apare de obicei la intersecţia momentului „oportun” din viaţa potenţialului client şi iniţiativa unui consultant financiar”, spune studiul citat.

Dincolo de cauza lipsei resurselor financiare, există mai multe bariere „funcţionale şi emoţionale” care trebuie depăşite pentru a alege instrumentele financiare potrivite cu nevoile:

  • lipsa de încredere în instituţiile financiare
  • lipsa exemplelor de succes, mai ales în cazul instrumentelor noi
  • teama de contracte pe termen lung
  • rezistenţa mentală faţă de asumarea riscurilor.

Grijile 

Riscurile și temerile de zi cu zi care obstrucţionează economisirea şi investiţia sunt legate de:

  • Stabilitatea financiară a familiei (stabilitatea jobului, creșterea costurilor lunare, creșterea ROBOR, creșterea Euro etc.)
  • Sănătate
  • Copii (viitor, educație, sănătate și oportunități)
  • Stabilitatea la nivel național (instabilitatea politică și socială, starea economiei)
  • Scop în viață (temeri legate de atingerea propriilor obiective personale și profesionale)
  • Situația la nivel regional/internațional (conflict militar în regiune, Rusia), potrivit studiului citat.

Cei mai mulţi participanţii la sondaj cu vârste între 25 şi 55 de ani sunt speriaţi de eventualitatea unei noi crize financiare (peste 41%, dar maipuţini dcât acum doi ani). Celelalte motive de îngrijorare sunt, în ordine:

  • lipsa de stabilitate a mediului social/politic (peste 32%)
  • posibilitatea unei boli / accident
  • lipsa de stabilitate a locului de muncă (peste 28%)
  • creşterea cursului valutar
  • ratele bancare
  • criteriile de acordare a creditelor

Apetenţe regionale

 

În mod aparent surprinzător, nu bucureştenii ci oltenii au cel mai mare apetit pentru fondurile de investiții, dar este vorba de cei care au mai făcut-o deja.

Capitala are însă  al doilea cel mai mare apetit pentru depozite bancare, iar apetitul pentru imobiliare este echilibrat din punct de vedere regional.

“Evaluarea complexă a relației românilor cu surplusul financiar’’

Studiul a fost realizat de către compania D&D Research în perioada noiembrie 2017 – martie 2018, pe un eșantion de 2.100 de persoane, reprezentativ pentru mediul urban, cu varstele cupriunse intre 18 si 55 de ani, marja de eroare la nivel national fiind de 2,1%.

Studiul a fost lansat marți de Asociația Adminstratorilor de Fonduri din România (AAF) împreună cu Institutul de Studii Financiare (ISF), Banca Comercială Română (BCR) și Erste Asset Management România .

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Programul ”Prima Casă” devine ”O familie, o casă” – 70.000 euro, preț maxim de achiziție a locuinței

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea condiţiilor şi a denumirii programului „Prima casă”, oferindu-i caracter social şi denumirea de „O familie, o casă”, anunţă joi un… Mai mult

Stiri

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Vladimir Ionescu

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să… Mai mult

Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult