Ministerul Energiei a votat cot la cot cu Fondul Proprietatea (FP) propunerea acestuia de creștere cu un miliard de lei, până la 2,28 de miliarde de lei, a dividendelor distribuite în acest an, chiar dacă oficialii Ministerului vorbesc de susținerea proiectelor de energie regenerabilă.
Printre cele mai remarcabile proiecte de investiții în regenerabile se numără și cele ale Hidroelectrica, care are un buget de investiții de 3,8 miliarde de lei până în 2023, deși este una din sursele tradiționale de bani ale guvernelor pentru acoperirea deficitelor bugetare ale statului.
Unul dintre proiectele Hidroelectrica este cel privind producția de hidrogen cu energie eoliană, iar Ministerul Energiei spune că lucrează la o strategie a Hidrogenului.
Totalul dividendelor aprobat de stat (în fond) este aproape cât își propune compania să investească în parcul de eoliene offshore din Marea Neagră, care o vor costa 2,8 miliarde de lei, pentru o putere instalată totală de 300 MW.
(Citiți și: „3,8 mld. lei până în 2023 – bugetul de investiții al Hidroelectrica)
Inițial managementul Hidroelectrica a propus alocarea a 1,28 miliarde de lei, din profitul de 1,45 miliarde de lei obținut în 2020. Apoi, celălalt acționar al companiei, Fondul Proprietatea (20%) a propus majorarea sumei cu un miliard, „din rezultatul reportat reprezentând surplus realiżat din rezerve din reevaluare”.
Fondul Propietatea (FP) are scuza că reprezintă interesul propriilor acționari de a le vira profituri cât mai mari din participațiile sale (FP nu s-a comportat decât accidental ca un fond de investiții, acționând mai mult ca un vehicul de transfer de lichidități și valoare de la companiile dintr-un portofoliu moștenit).
Statul, însă, cu cele 80% din acțiunile Hidroelectrica, este responsabil de strategia energetică a României (an de an completată și niciodată aprobată oficial, de altfel) în care se tot vorbește de necesități de investiții de 20 de miliarde de euro.
Totuși, reprezentanții statului au votat cotla cot cu cei ai FP, ca Hidroelectrica să dea dividende totale de aproape 2,3 miliarde de lei, probabil cea mai mai mare sumă acordată vreodată drept dividende de o companie românească.
Statul va încasa 1,84 miliarde de lei, iar FP 460 de milioane de lei.
Planurile după o achiziție ratată
După ce a ratat achiziția activelor CEZ (inclusiv cel mai mare parc eolian terestru din Europa), acționând în consorțiu cu Electrica (49% a statului) și cu SAPE (100%) și oferind mai puțin decât câștigătorul (Macquarie, 964 mil. euro), Hidroelectrica a aplicat planul de rezervă și a început achiziția de active separate.
Hidroelectrica vrea să cumpere parcul fotovoltaic cu o putere instalată de 131 MW, pe care îl are în dezvoltare Portland trust Renewables 1 SRL, în pe o suprafață de 170 de hectare în apropierea austostrăzii Bucurtești Pitești (comuna Rătești, jud. Argeș).
Capacitatea unui reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă este de 700 MW.
Anterior, Hidroelecrica preluase firmele care dețin și operează parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, unul dintre cele mai moderne parcuri eoliene terestre din România, cu o capacitate instalată de 108 MW, dezvoltat de.
Steag GmbH este o companie controlată de alte 6 companii de utilități deținute de municipalități din Germania, rețetă despre care nici măcar nu s-a vorbit vreodată în România.
Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de energie din România, este principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, altfel spus – o companie de importanță strategică pentru acesta. Compania exploatează în prezent un număr de 209 centrale, cu o putere instalată totală de 6.482 MW.
