Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019.

Ultima situație de acest gen s-a produs în luna iulie 2016, când a existat o scădere de  4,6% la export și una de 4,2% la import – moment din care comerțul exterior a început să crească.

Cumulat pe primul semestru al anului 2019, exporturile fob au însumat 34,89 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 42,59 miliarde de euro.

Deficitul comercial pe luna iunie 2019 a fost de 1.130,9 milioane euro, cu 13% mai mic decât în aceeaşi lună a anului trecut și cu 24% sub nivelul din luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS.

Astfel, deficitul commercial a ajuns la circa 7,7 miliarde euro, valoare cu 22% mai mare faţă de primul semestru din 2018 (creșterea prognozată oficial a deficitului comercial pe 2019 este de 11,6%).

Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a urcat ușor la 85,3%, aceeași valoare de anul trecut dar mai slabă decât cea consemnată în 2011 și 2012.

Reorientarea graduală a economiei spre export, dar fără a mai amplifica deficitul extern, rămâne cea mai sigură cale de a echilibra economia națională spre o creștere sustenabilă, care presupune trecerea pragului de 90% ( precum în 2013 -2015).

Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns deja, după primele șase ale anului, la ceva mai mult de 3,5% din PIB-ul estimat pentru 2019.

Alarmant, după ce că producţia internă nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor populaţiei, a început să piardă teren și producția pentru export, ceea ce explică în bună parte rezultatele relativ slabe din sectorul industrial.

5 miliarde euro din minusul de 7,7 miliarde, pe relația cu statele UE

În iunie 2019, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 27 de miliarde euro la export și 32 miliarde euro la import (cam 77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproape 8 miliarde euro și importuri de circa 10,6 miliarde euro (23% din total la exporturi şi 25% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 5 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de 2,7 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comerţului cu ţările din zona non-euro a fost de 35% din total, adică peste ponderea acestui segment în totalul schimburilor externe.

Trei sferturi din deficit, în sectorul petrochimic

Soldul pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem) a fost de 931 milioane euro, dar ritmul de creştere al acestuia s-a plafonat, motiv pentru care a ajuns să mai acopere doar 12%, faţă de 17% la finele primului trimestru.

Soldul negativ din comerţul cu produse alimentare a continuat să crească și a ajuns la 1,27 miliarde euro.

Din păcate, s-a înrăutățit ușor principala problemă cu care se confruntă comerţul exterior, și anume schimburile de produse din petrochimie, care ne aduc trei sferturi din întregul deficit comercial. D

e ani buni, nu doar că s-au găsit soluţii de relansare a unei producţii pentru care resursele interne sunt apreciabile dar deja celebra ordonanță 114 a acționat în sens defavorabil.