Curtea Constituțională a fost sesizată CSM, iar vineri de către Avocatul Poporului, în legătură cu OUG 13, care modifică cele două coduri penale.
Declararea lor ca fiind neconstituționale depinde însă nu doar de modul în care se va pronunța CCR, ci și de termenul în care o va face.
Iar termenul de pronunțare (înainte de cele 10 zile până la intrarea în vigoare), care depinde foarte mult de componența politică a Curții, nu e singura barieră: mai e Publicarea în Monitorul Oficial, subordonat de Victor Ponta la SGG, încă de la suspendarea lui Traian Băsescu.
Pentru a bloca efectele grave ale acestui document aprobat de Cabinetul Sorin Grindeanu în noaptea de marți spre miercuri este nevoie ca decizia CCR să fie nu numai luată, ci și publicată în Monitorul Oficial, înainte de 10 februarie ora 00:00, ziua cînd administrația ar putea primi imunitate pentru toate abuzurile cu prejudiciu sub 200.000 de lei sau pentru cele descoperite după denunțuri mai vechi de 6 luni.
Mai sunt doar șapte zile, iar lupta legală împotriva OUG 13 trebuie să depășească ultimele două necunoscute: CCR și Monitorul Oficial.
Se va pronunța CCR în timp util? Formula politică a Curții
Curtea Constituțională a înregistrat, joi, sesizarea CSM privind constatarea unui conflict juridic între puterile statului, și a stabilit ca până pe 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedere.
Termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea acestora.
Cea mai importantă sesizare este cea a Avocatului Poporului, transmisă abia vineri. Ea urmează a fi analizată!
Întrebat dacă este posibil să fie stabilită o procedură accelerată pe această ultimă sesizare, președintele CCR, Valer Dorneanu nu a oferit un răspuns încurajator:
„În momentul în care vom primi sesizarea (a Avocatului Poporului – n. red.), o vom analiza. Suntem obligaţi să vedem cu seriozitate şi bine orice sesizare primi şi o aşteptăm şi atunci o să îi dăm şi termen şi atenţia cuvenită.(…) Noi avem nişte termene şi avem în vedere şi conţinutul ordonanţei şi vom acţiona în consecinţă”.
Întrebat dacă există magistrații Curții vor ține cont de „vocea străzii”, și vor programa dezbaterea sesizării pentru o dată cât mai apropiată, Dorneanu a explicat că singura presiune pentru CCR este de a respecta „întrutotul” Constituţia, legea şi conştiinţa lor:
„Noi avem o singură presiune, presiunea legii şi a Constituţiei, şi a obligaţiei de a le respecta pe amândouă. (…) Am spus explicit, presiunea noastră este presiunea Constituţiei şi nu este o presiune. Este, cum spune Jean Jacques Rousseau, jugul blând al legii, acesta este jugul nostru, nu ne orientăm după alte presiuni. Vom respecta întrutotul şi Constituţia, legea, legea noastră de organizare şi conştiinţa noastră”.
CCR a anunțat vineri că a fixat termen de transmitere a punctelor de vedere ale celor implicați în speță tot pentru 7 februarie. Mai trebuie să se stabilească cine va fi judecătorul raportor (din cei nouă) și, ulterior, data dezbaterii.
Componența CCR:
Valer Dorneanu (72 de ani) a fost numit la CCR de Camera Deputaților, cu sprijinul PSD și UDMR, în 2013, după ce timp de 3 ani a fost Avocat al Poporului, post în care a fost numit tot de Parlament și tot la propunerea social-democraților.
Livia Stanciu, fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase în Trofeul Calității, din cel care a pronunțat sentința în Dosarul referendumului (Liviu Dragnea) și în Dosarul Valiza (Gigi Becali).
Daniel Morar – a fost procur-șef al DNA, cel care a făcut instituția să funcționeze.
Marian Enache– între 1990 și 1992 a fost deputat și vicepreședinte FSN (strămoșul actualului PSD). A mai fost deputat (PSDR), între 1996 și 2000. În 2012 a fost ales în Camera Deputaților, din nou, dar ca reprezentant al UNPR. A fost și consilier al președintelui Ion Iliescu, fiind considerat la vremea respectivă un apropiat al acestuia.
Attila Varga – de 27 de ani este deputat UDMR.
Ștefan Minea – profesor universitar, fost șef al catedrei de drept public de la Facultatea de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
Mona Pivniceru – judecătoare și fost minsitru al Justiției, apropiată a condamnaților Relu Fenechiu și Mihail Vlasov (a fost propusă la CCR de către PNL).
Petre Lăzăroiu – a fost jurisconsult până în 1990, după care a devenit judecător financiar la Curtea de Conturi. Din 2004 a devenit avocat, până în 2008, când Traian Băsescu l-a desemnat judecător la CCR.
Simona Maya Teodoroiu – fost secretar de stat în Minsiterul Justiției și la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), ea l-a înlocuitîn 2015 pe Toni Greblă (acuzat de DNA de fapte de corupție). La CCR a fost propusă de PSD.
A doua frână – a mai fost folosită: Monitorul Oficial, mutat de Victor Ponta sub autoritatea SGG și folosit politic în 2012
În scenariul optimist că CCR se va pronunța până pe 10 februarie și s-a va decide că OUG este neconstituțională, urmează publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Din 2010, regia Monitorul Oficial a fost mutată în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG), sub pretextul:
„Având în vedere că la nivelul regiei autonome Monitorul Oficial se manifestă disfuncționalități importante, Guvernul a emis OUG prin care regia autonomă Monitorul Oficial să se organize ca persoană juridică sub autoritatea Guvernului României, exercitată prin secretariatul general al Guvernului”.
Transferul s-a făcut în 2012, atunci când USL (PSD – PNL) a declanșat suspendarea președintelui pentru a-l alunga pe Traian Băsescu de la Cotroceni.
Atunci, exact ca și acum, PSD avea nevoie de regie penrtu a publica deciziile CCR când și cum îi convenea.
Reamintim că, una dintre deciziile CCR (din 2 august 2012), a fost publicată fără un paragraf care era foarte improtant pentru stabilirea cvorumului necesar validării referendumului de suspendare ce avusese loc pe 29 iulie.
Paragraful respectiv:
„În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.(*)”.
Paragraful lipsă spune că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste.
Monitorul Oficial a publicat atunci erata trimisă de CCR, dar numai după ce PDL a anunţat că a depus plângeri penale împotriva secretarului general al Guvernului, Ioan Moraru, şi a directorului general al Monitorului Oficial, Adriana Costescu, pentru abuz în serviciu.
Director general al regiei Monitorul Oficial este Adriana Costescu, fostă consilieră a lui Valeriu Zgonea, fost lider aPSD și fost președinte al Camerei Deputaților. A fost numită de Victor Ponta.
Urmărește-ne pe Google News
