România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult›
10.01.2021
Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult›
07.01.2021
Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult›
07.01.2021
O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult›
06.01.2021
Contestațiile procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Iorga împotriva revocării din funcție, respinse de CSM
de Vladimir Ionescu 14.9.2017
CSM a respins, joi, contestațiile formulate de procurorii Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga împotriva deciziei de revocare din funcțiile deținute în cadrul DNA.
Cei doi au fost revocați în iulie, deoarece “nu mai îndeplinesc condiţia bunei reputaţii pentru a fi procurori în cadrul DNA, aşa cum rezultă din Codul Deontologic al judecătorilor şi procurorilor”.
Acuzațiile aduse oficial:
Mihaelei Iorga i se reproşează că nu a înregistrat un denunţ conform procedurilor legale, fapt ce “a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate”.
Mai precis, Iorga a înregistrat un denunț primit whatsapp.
Cum explică procurorul cele întâmplate: „S-a întâmplat să primesc un denunţ pe email şi care a fost fotografiat şi transmis pe whatsapp.(…) Codul de procedură penală prevede că denunţul poate fi formulat sub orice formă: o adresă, un memoriu, un denunţ, o declaraţie. El trebuie să fie scris, semnat personal şi poate fi transmis pe orice formlă: pe fax, pe mail, prin poştă, printr-un avocat, deci nu văd nicio cauză de nulitate”, a spus Moraru Iorga, marți.
Ea a adăugat că există precedente și ele nu au fost considerate greșeli:
„Un alt denunţ formulat de doamna Udrea Elena Gabriela într-un alt dosar, împotriva doamnei Codruţa Kovesi, a urmat acelaşi curs. A fost înregistrat de către procurorii de caz în dosarul pe care îl instrumentau. S-a dispus apoi disjungere, s-a instrumentat dosarul şi apoi a fost clasat. Nu a fost nicio problemă nici cu privire la modalitatea de înregistrare a denunţului, nici cu privire la circuitul acestuia şi nici nu a fost invocat de doamna procuror şef în refera”.
Doru Ţuluş este acuzat că a soluţionat dosare în care i-ar fi fost afectată imparțialitatea, fiindcă avea “raporturi civile” cu o persoană implicată în aceste acuze.
Este vorba despre clasarea uni dosar în care apărea Mihai Rotaru, omul de afaceri căruia Țuluș i-a cesionat drepturile salariale litigioase. Rotaru este acuzat într-un dosar privind despăgubirile acordate de ANRP.
Explicația lui Țuluș: „Nu l-am văzut în viaţa mea pe Rotaru. A fost soţia mea acolo (la cesionare – n. red.). Noi am avut atunci nevoie urgentă (de bani – n. red.) şi am pierdut jumătate (din valoare – n. red.). Practic, vânzarea a fost la jumătate, 70 la sută plus dobânzi pe an şi întârzieri. (…)
Era o frenezie, nu pot să îmi dau seama. A fost un fel de frenezie a magistraţilor de a şi le vinde (drepturile litigioase salariale – n.red.). Unii au reuşit, alţii nu au reuşit şi erau persoane care se ocupau cu aşa ceva. Deci nu l-am văzut niciodată pe Rotaru, a fost o afacere pe care noi am desfăşurat-o în pagubă, nu aveam dosare cu el, am verificat eu, eram şef de secţie.
L-am informat pe Daniel Morar, am făcut şi o adresă la contabilitate cu CNP-ul cumpărătorului, ca să fie totul în regulă”, a explicat Ţuluş, referitor la acuzație.
Motivele neoficiale și prezentate pe surse de către mass-media ar fi refuzul celor doi de a se supune testului poligraf după ce România Tv a difuzat un colaj de înregistrări din ședințe de lucru ale DNA.
Prin acest test, conducerea DNA dorește să identifice sursa scurgerii acelor înregistrării ajunse la postul de televiziune al fugarului Sebastian Ghiță.
În aceste înregistrări, sunt fragmente în care Laura Codruţa Kovesi îi critică dur pe procurorii anticorupție că nu au mai făcut nicio învinuire timp de cinci săptămâni.
“Ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , “ Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!“, ar fi câteva din afirmațiile Codruței Kovesi.
DNA a transmis ulterior un comunicat în care precizează că înregistrările în care apare Kovesi nu sunt autentice şi “conţin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere”, multe dintre sintagmele care apar nefiind niciodată folosite de șefa acestei instituții.
Tot pe surse, a circulat și informația potrivit căreia Doru Țuluș este bănuit că ar fi făcut înregistrările difuzate de România Tv. Acesta a negat categoric, de mai multe ori.
Cine sunt cei doi procurori
Doru Țuluș este unul dintre veteranii instituției și a instrumentat cazuri celebre, precum Mătușa Tamara sau Dosarul Transferurilor.
A fost şef al Secţiei a II a din DNA în perioada în care parchetul era condus de Daniel Morar. Ulterior, după ce conducerea instituţiei a fost preluată de Laura Codruţa Kovesi, acesta a fost înlocuit, Țuluș a fost înlocuit. Surse din sistem susţin că Doru Ţuluş este considerat a fi un apropiat al lui Daniel Morar, fost şef DNA, în prezent judecător CCR.
Mihaela Iorga este unul dintre procurorii care au semnat petiţia prin care se solicita ca şef al DNA să fie un procuror din cadrul acestei structuri, petiţie iniţiată în 2013, înainte ca Laura Codruţa Kovesi să fie numită şef al DNA.
Ulterior, după ce Laura Codruţa Kovesi a fost numită procuror şef al DNA, Mihaela Iorga a devenit unul din procurorii care s-au bucurat de susţinerea noului şef, potrivit unor surse Mediafax. Iorga a instrumentat dosarul Microsoft, dar şi una dintre cauzele care o vizează pe Elena Udrea.