Consumul individual efectiv al românilor a ajuns la 58% din media UE. Cum stau celelalte state membre

România a ajuns în 2015 la 58% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC) calculat de Eurostat.

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 57% din media UE.

De reținut, deși avansul la nivelul PIB pe locuitor în raport cu anul precedent a fost de două puncte procentuale, câștigul efectiv pentru populație a fost de numai un punct procentual.

PIB/locuitor versus AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Am prezentat valorile din intervalul 2012 – 2014, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii patru ani analizați de Eurostat. De asemeni, pentru a avea și o referință în afara UE, am inclus și valorile pentru câteva țări din afara Uniunii, ale căror date macroeconomice sunt armonizate cu metodologia utilizată la nivelul acesteia.

La egalitate cu Croația

România a progresat în clasamentul european și, pe fondul regresului celor două state, ajuns din urmă ca nivel al consumului individual pe locuitor Croația și Turcia. Contrar percepției publice, distanța față de Bulgaria s-a păstrat la un nivel semnificativ și chiar s-a majorat anul trecut la șapte puncte procentuale față de media UE.

Estimările pentru 2015 sunt bazate pe cele mai recente date naționale privind PIB-ul și populația, extrase la data de 1 iunie 2016, precum și pe ultimele raportări privind paritatea puterilor de cumpărare. Eventualele ajustări vor fi publicate în decembrie 2016.

Cea mai clară diferență între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în cazul Irlandei. Acesată țară figurează pe primul loc în UE (Luxemburg este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine, care produc PIB dar nu intră în baza de rezidenți la care se face raportarea acestuia) ca PIB/locuitor.

Cu toate acestea, Irlanda se plasează sub media europeană la AIC, iar acest indicator a fost în ușoară scădere, deși creșterea PIB/locuitor este pronunțată. De luat aminte, este și țara occidentală cu cea mai apropiată pondere a veniturilor bugetare în PIB față de cea din România, undeva la 30% față de o medie europeană de circa 45%.

Ruptura între nordul continentului și sud plus fostele țări socialiste apare ca destul de evidentă la nivelul AIC, cu Italia pe post de șefă în scădere a ”diviziei secunde” din UE.

Germania este liderul incontestabil al grupului nordic, cu o creștere lentă dar continuă a nivelului de trai în raport cu media UE, în timp ce Marea Britanie și Franța bat pasul pe loc.

Faptul că limitarea aprecierilor la clasicul PIB/locuitor poate transmite mesaje eronate este evident în cazul perechii Franța – Suedia. Ambele țări au, în fapt, exact același consum efectiv la nivel individual (111% din media UE), deși Franța apare cu 106% iar Suedia cu 123% din media UE ca PIB/locuitor.

Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania este cea mai avansată la nivelul AIC deși figurează mult în spatele Cehiei sau Sloveniei ca PIB/locuitor. Ea a ajuns deja la 82% și s-a intercalat între Portugalia și Grecia. State membre mult mai vechi ale UE, dar care se confruntă cu probleme economice serioase.

Fapt interesant, Slovacia (intrată în anul 2009 în Zona Euro și cu o poziționare echilibrată între AIC și PIB/locuitor), a depășit Cehia și a preluat șefia grupului din Europa Centrală, în pofida PIB-ului pe locuitor semnificativ mai redus decât al acesteia.

De examinat ar fi și experiența Poloniei, care a urcat serios în clasament și a egalat Slovenia deși diferența la nivel de PIB/locuitor față de acesata a fost de 14 puncte procentuale. Prin contrast, Ungaria, care figurează în statistica Eurostat cu aproape același nivel al PIB/locuitor ca și Polonia, de-abia apare cu puțin înaintea României și Croației.

Beneficiile acordate în 2016 au toate șansele să ne ducă anul viitor la cota de 60% AIC din media UE, înainte ca PIB-ul pe locuitor să atingă acest prag. Prag teoretic recomandat pentru a adopta moneda unică europeană. Rămâne de văzut când și în ce configurație a celor indicatori care descriu nivelul de trai ar fi mai bine să facem trecerea.