Primii 100.000 de metri cubi de gaze naturale livrați prin conducta ce trece pe sub Dunăre urmau să ajungă în România marți, însă Bulgaria a amânat inaugurarea din cauza vremii, care i-a obligat pe vecinii de la sud să oprească exporturile.
Cu o zi înainte, luni, Sofia a solicitat Bucureștiului o livrare de urgență de energie electrică, însă România nu i-a putut oferi ajutorul, fiindcă Porțile de Fier și centrala nucleară Cernavodă funcționează sub parametri, iar consumul a atins un nou nivel istoric.
„Bulgaria ne-a solicitat ajutor de urgenţă pe furnizare de energie electrică pentru că au o problemă de sistem. Le-am comunicat vecinilor bulgari că nu putem să-i ajutăm”, a declarat miercuri minsitrul Energiei, Toma Petcu.
Marți, Bulgaria ar fi trebuit să ne livreze primii 100.000 de metri cubi prin conducta ce trece pe sub Dunăre, dar a sistat temporar exporturile, din cauza gerului.
Ministrul Petcu a explicat că nu există nicio legătură între cele două decizii luate la Sofia și București, ci doar o coincidență.
(Citiți și: România și Bulgaria își conectează sistemele pentru transportul gazelor – Conducta care subtraversează Dunărea, instalată)
De altfel Bulgaria a primit la rândul ei două solicitări de energie electrică, din partea Greciei și Turciei, pe care nu le-a putut onor.
Au crescut prețurile la energie electrică în Europa de Est
Vremea foarte rece din ultimele zile a dus la creșterea prețurile la energie electrică în mai multe state din estul Europei:
- pe piaţa Ibex din Bulgaria a atins circa 109,8 euro pe megawatt oră
- în Serbia s-a ajuns marți la un nivel record de până la circa 150 de euro pe megawatt oră, potrivit directorului general al platformei Seepex din Belgrad, citat de Bloomberg
- prețuri fără precedent și în Ungaria, unde preţul spot pentru livrare imediată a urcat marţi la 200 de euro pe megawatt oră
Maxime istorice la consum și probleme cu producția
România a fost nevoită să refuze cererea Bulgariei, deoarece se înregistrează cele mai mari consumuri de energie electrică din ultimii ani, pe fondul unor exporturi masive și într-o context care a redus producția:
- consumul de energie electrică s-a apropiat de 10.000 de MW, nivel care nu a mai fost atins în ultimii 15 ani
- două grupuri mari ale termocentralei pe lignit de la Turceni au fost oprite din cauza unui accident
- centrala nucleară de la Cernavodă funcţionează sub parametri. Miercuri, la ora 13.30, centrala furniza doar 1.307 MW, faţă de cei 1.412 MW, putere maximă. De asemenea, în noaptea de marți spre miercuri, un grup al centralei a fost oprit, din cauza unei intervenţii tehnice la unul dintre generatoare, care ar putea să se oprească dacă apar probleme la liniile de transport, aşa cum s-a mai întâmplat de două ori în ultimul timp.
- tot sub parametrii normali produce și hidrocentrala Porţile de Fier, unde nivelul apei pe Dunăre a coborât la un minimul din ultimii 10 ani, adică în jur de 1.900 de metri cubi pe secundă. Problemele vor începe dacă debitul va scădea sub 1.500 de metri cubi pe secundă, a explicat miercuri secretarul de stat Corina Popescu, din Ministerul Energiei. În plus, pe Dunăre plutesc bucăţi de gheaţă care acoperă între 30 şi 90% din suprafaţa apei.
În ceea ce privește gazele naturale:
- consumul a atins marți o cotă-record de 72,3 milioane de metri cubi. Recordul istoric luni, cu 74 de milioane de metri cubi, potrivit Transgaz. Precedentul record a fost înregistrat la 12 februarie 2012, când s-a înregistrat un consum de 71,2 milioane de metri cubi
- există stocuri suficiente pentru a asigura consumul, a declarat Aristotel Jude, secretar de stat în Ministerul Energiei. Stocurile din depozitele de înmagazinare subterană sunt de 1,58 miliarde de metri cubi, iar stocul inițial, de la începutul ciclului de extracție, a fost de 2,35 de miliarde
Record și la importurilor de la Gazprom
România a achiziționat anul trecut de la Gazprom o cantitate record de 1,48 miliarde metri cubi de gaze naturale, în creștere cu 740% comparativ cu 2015, a anunțat miercuri grupul rus.
(Citiți și: Nivel record al exporturilor Gazprom în UE, în pofida politicilor de reducere a dependenței energetice de Rusia)
Cum au crescut importurile UE, față de 2015:
- cu 1,1% în Italia, până la 24,7 miliarde metri cubi
- cu 2,1% în Bulgaria, până la 3,18 miliarde metri cubi
- cu 35% în Grecia, până la 2,68 miliarde metri cubi
- cu 4,3% în Serbia, până la 1,75 miliarde metri cubi
- cu 54,8% în Croația, până la 0,76 miliarde metri cubi
- cu 56,5% în Macedonia, până la 0,21 miliarde metri cubi.
Cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat în cazul României, chiar dacă volumul de gaze achiziționat în 2016 de România de la Gazprom a fost mai mic decât cel achiziționat de Serbia.
Urmărește-ne pe Google News
