Trei universități românești participă la primul lot de universități europene pilot, selectate în această vară și care vor deschide drumul spre cursuri personalizate și o mobilitate a studiilor unică în lume. Au existat 57 de propuneri înaintate Comisiei Europene și au fost aprobate 17 consorții universitare, ce reunesc 114 universități din 24 de state UE.
Ideea acestor alianțe transnaționale i-a aparținut președintelui francez Emmanuele Macron și a pornit de la nevoia de a face față competiției asiatice și transatlantice.
Aceste consorții au o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europeană. În centrul obiectivelor se află promovarea calității, a caracterului inluziv și competitivității învățământului superior european, prin consolidarea semnificativă a mobilității studenților și a cadrelor didactice.
Contractele au fost semnate la mijlocul lunii noiembrie, când au și fost lansate oficial primele 17 consorții europene.
Cele trei instituții românești și consorțiile din care fac parte:
Universitatea din București – membră a Consorțiului CIVIS (care mai cuprinde Universitatea Aix Marseille, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Stockholm și Universitatea Eberhard Karls din Tübingen).
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) – membră în Consorțiul CIVICA, alături de Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Sciences Po (Franța) și Școala de Economie din Stockholm (Suedia).
Universitatea de Construcții București – Consorțiul CONEXUS-European University for Smart Urban Coastal Sustainability, din care mai fac parte Universitatea La Rochelle (Franța), Universitatea Agricolă din Atena (Grecia), Universitatea Klaipeda (lituania), Universitatea Catolică din Valencia (Spania) și Universitatea din Zadar (Croația).
Franța și Germania sunt statele cu cele mai multe instituții superioare de învățământ selectate în aceste prime universități europene, cu șase, respectiv cinci.
Fiecare consorțiu a primit cinci milioane de euro, prin Erasmus+, pentru formarea unei universităţi europene, iar instituțiile componente vor contribui cu un alt milion de euro. Durata acestui proiect – pilot este de trei ani, după care consorțiile se vor descurca pe cont propriu și vor putea cere finanțare pentru programe de cercetare dezvoltate în interiorul acestor structuri.
La selecția din vară au participat 11 universități românești, printre care și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dar nu au fost selectate în acest prim lot.
Următorul apel a fost deschis și se va închide în februarie 2020.
Competiția asiatică și transatlantică
Redesenarea hărții europene privind mediul academic, conlucrează pe diferite dimensiuni
Câteva elemente comune ale acestor consorții
- mobilitate mult mai mare a studenților și profesorilor
- carduri de student și diplome de licență care vor avea și mențiunea absolvent al Conrțiului din care face parte
- proiecte de cercetare comune
- transferarea rapidă a modelelor de bune practici
- acces la resursele didactice
- diplomele (de licență, master sau doctorat) vor menționa nu doar universitatea absolvită, ci și consorțiul european, ceea ce va crește prestigiul și va ajuta la recunoașterea studiilor. Va fi nevoie de regândirea cadrului legislativ.
- facilități de cercetare folosite în comun, acolo unde se poate
- acces la bibliotecile digitale (foarte bine dezvoltate în universitățile occidentale) ale universităților partenere
- interconectare digitală .
Consorțiul CIVIS
Statistica:
- aproximativ 400.000 de studenți
- 114 facultăți
- 55.000 de angajați, din care 30.000 în corpul academic și cercetători
- 700 de grupuri de cercetare
La acestea se adaugă colaboratori reprezentând două autorități regionale, un institut național de cercetare, un muzeu etc.
„Dimensiunea profundă este implicarea consorțiului în spațiile și teritoriile în care activăm, București – Ilfov în cazul României. Universitățile vor încerca să găsească prin dezbateri, prin știință și prin cercetare, răspunsurile la marile probleme cu care se confruntă comunitățile noastre”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Mirabela Amarandei, coordonator al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice a Universității din București și membru al echipei nucleu ce implementează CIVIS în Universitatea din București.
Dimensiunile cheie pe care CIVIS își propune să fie vector de schimbare și inovare:
- sănătate
- mediul urban, teritorii și mobilități
- climat, mediu, energie
- transformări digitale și tehnologice
- societate, cultură și patrimoniu
Va exista un „campus internațional”, care va modela spațiul universităților și în care mobilitatea studenților, a staffului didactic și administrativ va fi extrem de dinamică, a explicat Mirabela Amarandei.
Mobilitate digitală – participarea prin teleconferință la cursuri în străinătate
Un student cu card CIVIS de la Universitatea București, de exemplu, va putea participa la cursuri în altă instituție din consorțiu prin mobilitatea digitală, asistând prin sisteme de teleconferință, fie plecând pe diverse perioade (scurte sau pe termen mediu) la facultăți din instituțiile partenere.
„Este un sistem mult mai flexibil și explorează dimensiuni noi în cea ce privește colaborările dintre universități, în sensul în care avem aceste mobilități digitale. Construim cursuri și module pe care să le acceseze studenții noștri în alte universități – fie că se deplasează, în sistem clasic, fie că participă prin teleconferință”, a explicat Mirabela Amarandei.
Se vor dezvolta cursuri și module pe care să le acceseze studenții în alte universități, fiind posibil să existe o ofertă educațională construită împreună de universitățile colaboratoare.
În timp, pe măsură ce se flexibilizează oferta, studenților și se va permite studenților să își personalizeze educația și să aleagă ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană, conform viziunii Comisiei, prezentată la lansarea proiectului.
Spre acest lucru se tinde, explică Mirabela Amarandei, dar este nevoie de regândire curriculară în toate universitățile participante. Exemplu: un student de la Universitatea București va putea urma un curs de arhitectură sau patrimoniu cultural la Universitatea din Atena.
Cercetare în grupuri comune
A început deja activitatea în grupuri de lucru pentru maparea potențialului din fiecare universitate, pe diverse teme, astfel încât să fie gândite proiecte comune.
Universitatea București are 19 facultăți, toate cu experți de nivel ridicat, așa încât să fie identificate teme diverse.
Chiar dacă nu are facultate de medicină, de exemplu, UB poate colabora pe proiecte de cercetare interdiciplinare cu universități de medicină din consorțiu prin experții săi din facultățile de Biochimie și Informatică, Fizică.
„Discuțiile acestea sunt prospective și se vor concretiza pe măsură ce se intră tot mai profund în dialogul dintre universități”, a mai declarat Mirabela Amarandei, pentru cursdeguvernare.ro.
Va fi creată o platformă digitală care să permită împărtășirea resurselor de toate tipurile, inclusiv a volumelor din bibliotecile digitale.
CONSORȚIUL CIVICA
- 38.000 de studenți
- 7.000 de cadre didactice
- 3.000 de angajați personal administrativ
- va colabora cu The London School of Economics and Political Science (Marea Britanie)
Își propune să creeze universității viitorului, generând soluții inovatoare, inspirate de științele sociale și va „promova valorile civice europene, consolidând rolul Europei în lume”.
Printre temele centrale în faza pilot se numără Provocările la adresa democrației în secolul XXI și Societăți în tranziție.
Consorțiul CONEXUS
- 41.223 de studenți
- 34 de facultăți
- 3.592 cadre academice și cercetători
- 65 de grupuri de cercetare
Va dezvolta un program de studii Smart Urban Coastal Sustainability, mai întâi la nivel de licenţă, cu planuri comune de învăţământ.
Se concentrează pe zonele urbane și semi-urbane de pe coastele mărilor și oceanelor, care sunt din ce în ce mai populate, dar și importante din punct de vedere economic.
Pe de altă parte, exact aceste zone sunt cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice, motiv pentru care este nevoie de o abordare transdisciplinară, integrată, pentru care universitățile din componența consorțiului să ofere, grație echipelor de cercetători, soluţii de dezvoltarea sustenabilă şi inteligentă.
La fel ca toate consorțiile, se va baza pe tehnici digitale și inovative de predare și va elabora proiecte comune de cercetare ce vor fi dezvoltate prin operarea comună a facilităților existente în consorțiu.
