sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iunie, 2021

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) va discuta la reuniunea din 7-8 iunie, de la Luxemburg, strategia Schengen și cererea Comisiei Europene de primire în acest spațiu a României, Bulgariei și Croației.

Subiectul va fi dezbătut în a doua zi, pe 8 iunie, când în cadrul discuțiilor privind strategia, document ce urmează să fie prezentat de executivul UE.

De asemenea, Comisia va informa miniştrii cu privire la stadiul punerii în aplicare a interoperabilităţii şi, în special, al instituirii Sistemului de intrare/ieşire şi a Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile, care se preconizează că vor fi operaţionale până la sfârşitul anului 2022.


Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene. ”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile”.

Pe 7 iunie, în prima zi a reuniunii, miniştrii justiţiei din cadrul Consiliului JAI vor aborda teme legate de combaterea conţinutului ilegal online, e-jutiţia, drepturile fundamentale, protecţia adulţilor vulnerabili, scrie Agerpres.

Cu privire la combaterea conţinutului ilegal online, miniştrii justiţiei vor discuta subiectul în contextul propunerii de act legislativ privind serviciile digitale. Scopul este de a moderniza normele care reglementează serviciile digitale în Uniunea Europeană. Propunerea ţine de competenţa Consiliului Competitivitate, dar include dispoziţii foarte relevante pentru lupta împotriva conţinutului ilegal online în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne.

Miniştrii de resort îşi propun, de asemenea, să stabilească o abordare generală referitoare la regulamentul privind serviciile transfrontaliere de e-justiţie în Europa (e-CODEX), care ar permite autorităţilor judiciare să comunice între ele în mod securizat. Noile norme propuse ar institui în mod formal sistemul e-CODEX la nivelul UE, oferindu-i un temei juridic clar.


În ceea ce priveşte drepturile fundamentale, Consiliul JAI îşi propune să convină asupra unei abordări generale referitoare la noile norme care modifică regulamentul privind înfiinţarea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Obiectivul modificărilor este de a spori eficienţa, relevanţa şi guvernanţa agenţiei şi de a clarifica sfera activităţilor sale în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (ADF) a fost înfiinţată în 2007 şi are rolul de a oferi consiliere pe bază de dovezi cu privire la drepturile fundamentale. ADF lucrează în strânsă colaborare cu instituţiile, organismele şi agenţiile UE, cu parlamentele naţionale şi guvernele din UE, Consiliul Europei, grupuri şi organizaţii care lucrează în domeniul drepturilor fundamentale, ONU, OSCE etc.

Tot la 7 iunie, se preconizează adoptarea de către Consiliu a unor concluzii privind protecţia adulţilor vulnerabili în întreaga UE, în ceea ce priveşte atât teme de drept civil, cât şi teme de drept penal.

Miniştrii justiţiei vor face, de asemenea, bilanţul negocierilor în curs cu privire la aderarea UE la Convenţia europeană a drepturilor omului, instituirea Parchetului European (EPPO) sau probele electronice.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE. La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia).

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: