miercuri

8 decembrie, 2021

Consiliul Rectorilor a elaborat lista priorităților din educație: Buget mai mare pentru cercetare și evaluarea şcolilor doctorale 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 februarie, 2018

Consiliului Naţional al Rectorilor a stabilit în utlima ședință o listă a pritorităților sistemului de educație ce va fi înaintată guvernanților pentru a fi pusă în aplicare.

Cele 10 priorități stabilite de Consiliul Naţional al Rectorilor

  • 1.  Creşteri bugetare anuale succesive care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educaţiei, alături de 1% din PIB alocat pentru finanţarea cercetării ştiinţifice din fonduri publice.
  • 2.  Crearea condiţiilor pentru aplicarea principiilor învăţământului centrat pe student, în toate componentele vieţii universitare, de la condiţii adecvate de viaţă şi studiu, până la programe de studii moderne şi relevante, implicarea în activităţi de cercetare ştiinţifică de vârf şi asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră şi a reducerii abandonului universitar. In acest sens, CNR solicită creşterea alocaţiei per student şi susţine aplicarea legii educaţiei în sensul finanţării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea şi sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior.
  • 3.  Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naţionale şi cerinţele economice de dezvoltare a României. CNR îşi exprimă totalul dezacord în raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de şcolarizare bugetate, propunere care face totală abstracţie de domeniile de interes strategic asumate de România la nivel naţional şi european, dar şi de cerinţele pieţei muncii. Din păcăte, nu este prima oară când la nivelul CNR se dezaprobă poziţia acestui organism cu atribuţii esenţiale pentru viitorul invătământului superior românesc.
  • 4. Finanţarea instituţională a cercetării universitare – pe modelul finanţării de bază sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea ştiinţifică în universităţi şi crearea unor clustere de competitivitate în universităţi, care să menţină şi să atragă cercetători cu rezultate, în scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicită modificarea reglementărilor referitoare la infrastructurile prezente în Roadmap-ul naţional, pentru ca accesul universităţilor la finanţarea marilor structuri de cercetare să nu mai fie restricţionat artificial. CNR solicită regândirea clauzei din contractul de finanţare din cadrul Programului PCCDI, pe care o consideră abuzivă, de interzicere a participării la competiţii de cercetare în următorii doi ani, pentru instituţiile care nu respectă condiţia de menţinere a tuturor cercetătorilor nou angajaţi. Se pot identifica soluţii asiguratorii fără consecinţe disproporţionate asupra dezvoltării generale a unei universităţi în ansamblul ei.
  • 5. Creşterea autonomiei universitare în definirea propriilor strategii, dar şi la nivel financiar, în special în gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universităţilor.
  • 6. Consolidarea unui sistem de finanţare care, alături de criteriile de calitate şi performanţă, să ţină cont de eficienţa în gestionarea bugetelor publice, precum şi de capacitatea universităţilor de atragere a resurselor financiare din surse private.
  • 7. Evaluarea şcolilor doctorale, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, cu existenţa imperativă a unei componente internaţionale, pe baza unor metodologii care să asigure obiectivitatea, transparenţa şi relevanţa procesului.  CNR îşi exprimă speranţa cu privire la soluţionarea cât mai urgentă a blocajului generat de verificarea de constituţionalitate a proiectului Legii de aprobare a OUG 96/2016, reglementare de care depinde întreg procesul menţionat.
  • 8. Crearea unui cadru legal prin care să se poată înfiinţa domenii noi de doctorat.
  • 9.  Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post, conform practicilor internaţionale, cu respectarea aceloraşi criterii de performanţă ca în cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică. In acelaşi timp, CNR solicită deblocarea posturilordidactice şi posturilor unice din universităţi.
  • 10. Investiţii semnificative în modernizarea infrastructurii universitare, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu, de siguranţă şi de viaţă ale studenţilor, dar şi în vederea creşterii eficienţei energetice şi reducerii amprentei de carbon.



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Imi pare rau sa constat ca CNR se dovedeste incorigibil in ceea ce priveste abordarea problemelor ce duc la ostare precara generala a invatamantului superior din RO si arrogant in ceea ce priveste priceperea sa in problemele reorganizarii cercetarii stiintifice universitare.
    Incorigibilitatea consta in aceea ca CNR nu incepe cu ceea c ear fi esnetial: propria sa restructurare, mai ales in ceea ce priveste modul de abordare a problemelor, care, acuma, izvoraste din interese personale ale cadrelor didactice profesorale mai degraba decat din dorinta de a servi interesul national. Nu e greu de demonstrate, concret, acest lucru, dar nimeni nu doreste ca demonstratia sa aiba loc, nici CNR, nici cadrele didactice pe care le pastoresc rectorii, nici Ministerul.
    Evaluarea scolilor doctorale este o restanta yndelung amnata si este strict necesara, dar nu va avea niciun effect pozitiv daca nu se va face pe baza opiniilor unor collective de cadre de verificat prestigiu international, ceea ce implica, obligatoriu, cooptarea de specialist straini. Rezultatul nu poate fi o clasificare a universitatilor, ci a scolilor doctorale, deocamdata. Setul de criteria valabil pentru evaluarea universitatilor trebuie sa fie mult diferit de cel pentru evaluarea scolilor doctorale.
    Inainte de a se acorda atentie cererii CNR de crestere a fondurilor publice acordate cercetarii universitare ar trebui facut un control riguros si o evaluare stricta a modului de folosire a aparaturii scumpe si de top pentru care bugetul public a cheltuit déjà sume mari, in parteneriat cu UE. Trebuie mai intai raspuns la intrebarea daca colectivele care au preluat aceasta aparatura, de cele mai multe ori abuziv, ca proprietate ce “li s-a dat in exclusivitate, au capacitatea profesionala sa valorifice potentialul acestor instrumenet scumpe – dar in curs de uzare morala rapida – daca li se dau bani mai multi. Surprizele vor fi consistente in cazul unei verificari riguroase si corecte.
    Banii publici pentru cercetare trebuie alocati numai daca se indeplinesc conditiile: (1) cel putzin 50% sa fie acordati pentru finantarea unor teme cu aplicabilitate in economies au cu sanse mari de a produce rezultate aplicabile economic. Este treaba rectorilor sa organizeze think-tank-uri care sa identifice aceste teme, mai ales la cererea reprezentantilor operatorilor economici, de pe teritoriul romanesc mai intai sau din UE. Profesorii din universitati nu sunt obisnuiti cu asa ceva, dar trebuie sa se obisnuiasca.
    Despre promovarea in functiile didactice si de cercetare sunt prea multe de spus si de aceea voi sublinia doar un lucru: concursurile, asa cum se fac acuma, sunt inacceptabile in vederea promovarii adevaratelor valori si trebuie regandite si, mai ales, puse pe baze cinstite. Nu stiu daca familiilor d-lor rectori le va conveni o astfel de schimbare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Imi pare rau sa constat ca CNR se dovedeste incorigibil in ceea ce priveste abordarea problemelor ce duc la ostare precara generala a invatamantului superior din RO si arrogant in ceea ce priveste priceperea sa in problemele reorganizarii cercetarii stiintifice universitare.
    Incorigibilitatea consta in aceea ca CNR nu incepe cu ceea c ear fi esnetial: propria sa restructurare, mai ales in ceea ce priveste modul de abordare a problemelor, care, acuma, izvoraste din interese personale ale cadrelor didactice profesorale mai degraba decat din dorinta de a servi interesul national. Nu e greu de demonstrate, concret, acest lucru, dar nimeni nu doreste ca demonstratia sa aiba loc, nici CNR, nici cadrele didactice pe care le pastoresc rectorii, nici Ministerul.
    Evaluarea scolilor doctorale este o restanta yndelung amnata si este strict necesara, dar nu va avea niciun effect pozitiv daca nu se va face pe baza opiniilor unor collective de cadre de verificat prestigiu international, ceea ce implica, obligatoriu, cooptarea de specialist straini. Rezultatul nu poate fi o clasificare a universitatilor, ci a scolilor doctorale, deocamdata. Setul de criteria valabil pentru evaluarea universitatilor trebuie sa fie mult diferit de cel pentru evaluarea scolilor doctorale.
    Inainte de a se acorda atentie cererii CNR de crestere a fondurilor publice acordate cercetarii universitare ar trebui facut un control riguros si o evaluare stricta a modului de folosire a aparaturii scumpe si de top pentru care bugetul public a cheltuit déjà sume mari, in parteneriat cu UE. Trebuie mai intai raspuns la intrebarea daca colectivele care au preluat aceasta aparatura, de cele mai multe ori abuziv, ca proprietate ce “li s-a dat in exclusivitate, au capacitatea profesionala sa valorifice potentialul acestor instrumenet scumpe – dar in curs de uzare morala rapida – daca li se dau bani mai multi. Surprizele vor fi consistente in cazul unei verificari riguroase si corecte.
    Banii publici pentru cercetare trebuie alocati numai daca se indeplinesc conditiile: (1) cel putzin 50% sa fie acordati pentru finantarea unor teme cu aplicabilitate in economies au cu sanse mari de a produce rezultate aplicabile economic. Este treaba rectorilor sa organizeze think-tank-uri care sa identifice aceste teme, mai ales la cererea reprezentantilor operatorilor economici, de pe teritoriul romanesc mai intai sau din UE. Profesorii din universitati nu sunt obisnuiti cu asa ceva, dar trebuie sa se obisnuiasca.
    Despre promovarea in functiile didactice si de cercetare sunt prea multe de spus si de aceea voi sublinia doar un lucru: concursurile, asa cum se fac acuma, sunt inacceptabile in vederea promovarii adevaratelor valori si trebuie regandite si, mai ales, puse pe baze cinstite. Nu stiu daca familiilor d-lor rectori le va conveni o astfel de schimbare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr