fbpx

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Chestiunea

Cartea de identitate electronică și cip-ul ei: tipul de semnătură stocat și la ce folosește

Primele cărți de identitate electronice vor fi emise în septembrie 2021 și vor conține microcip-uri pe care pot fi stocate concomitent două tipuri de semnătură… Mai mult

06.04.2021

La obiect

Viciile generează peste 6% din bugetul României – cam cât cheltuielile de Apărare

Peste 17 miliarde de lei s-au colectat la buget anul trecut din așa-numitele ”taxe de viciu”, respectiv accizele la tutun, băuturi alcoolice și taxele pe… Mai mult

05.04.2021

Consiliul Rectorilor a elaborat lista priorităților din educație: Buget mai mare pentru cercetare și evaluarea şcolilor doctorale 

de Vladimir Ionescu , 7.2.2018

Consiliului Naţional al Rectorilor a stabilit în utlima ședință o listă a pritorităților sistemului de educație ce va fi înaintată guvernanților pentru a fi pusă în aplicare.

Cele 10 priorități stabilite de Consiliul Naţional al Rectorilor

  • 1.  Creşteri bugetare anuale succesive care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educaţiei, alături de 1% din PIB alocat pentru finanţarea cercetării ştiinţifice din fonduri publice.
  • 2.  Crearea condiţiilor pentru aplicarea principiilor învăţământului centrat pe student, în toate componentele vieţii universitare, de la condiţii adecvate de viaţă şi studiu, până la programe de studii moderne şi relevante, implicarea în activităţi de cercetare ştiinţifică de vârf şi asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră şi a reducerii abandonului universitar. In acest sens, CNR solicită creşterea alocaţiei per student şi susţine aplicarea legii educaţiei în sensul finanţării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea şi sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior.
  • 3.  Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naţionale şi cerinţele economice de dezvoltare a României. CNR îşi exprimă totalul dezacord în raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de şcolarizare bugetate, propunere care face totală abstracţie de domeniile de interes strategic asumate de România la nivel naţional şi european, dar şi de cerinţele pieţei muncii. Din păcăte, nu este prima oară când la nivelul CNR se dezaprobă poziţia acestui organism cu atribuţii esenţiale pentru viitorul invătământului superior românesc.
  • 4. Finanţarea instituţională a cercetării universitare – pe modelul finanţării de bază sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea ştiinţifică în universităţi şi crearea unor clustere de competitivitate în universităţi, care să menţină şi să atragă cercetători cu rezultate, în scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicită modificarea reglementărilor referitoare la infrastructurile prezente în Roadmap-ul naţional, pentru ca accesul universităţilor la finanţarea marilor structuri de cercetare să nu mai fie restricţionat artificial. CNR solicită regândirea clauzei din contractul de finanţare din cadrul Programului PCCDI, pe care o consideră abuzivă, de interzicere a participării la competiţii de cercetare în următorii doi ani, pentru instituţiile care nu respectă condiţia de menţinere a tuturor cercetătorilor nou angajaţi. Se pot identifica soluţii asiguratorii fără consecinţe disproporţionate asupra dezvoltării generale a unei universităţi în ansamblul ei.
  • 5. Creşterea autonomiei universitare în definirea propriilor strategii, dar şi la nivel financiar, în special în gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universităţilor.
  • 6. Consolidarea unui sistem de finanţare care, alături de criteriile de calitate şi performanţă, să ţină cont de eficienţa în gestionarea bugetelor publice, precum şi de capacitatea universităţilor de atragere a resurselor financiare din surse private.
  • 7. Evaluarea şcolilor doctorale, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, cu existenţa imperativă a unei componente internaţionale, pe baza unor metodologii care să asigure obiectivitatea, transparenţa şi relevanţa procesului.  CNR îşi exprimă speranţa cu privire la soluţionarea cât mai urgentă a blocajului generat de verificarea de constituţionalitate a proiectului Legii de aprobare a OUG 96/2016, reglementare de care depinde întreg procesul menţionat.
  • 8. Crearea unui cadru legal prin care să se poată înfiinţa domenii noi de doctorat.
  • 9.  Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post, conform practicilor internaţionale, cu respectarea aceloraşi criterii de performanţă ca în cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică. In acelaşi timp, CNR solicită deblocarea posturilordidactice şi posturilor unice din universităţi.
  • 10. Investiţii semnificative în modernizarea infrastructurii universitare, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu, de siguranţă şi de viaţă ale studenţilor, dar şi în vederea creşterii eficienţei energetice şi reducerii amprentei de carbon.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Un raspuns

  1. CARCOTASUL
    8.2.2018, 1:15 pm

    Imi pare rau sa constat ca CNR se dovedeste incorigibil in ceea ce priveste abordarea problemelor ce duc la ostare precara generala a invatamantului superior din RO si arrogant in ceea ce priveste priceperea sa in problemele reorganizarii cercetarii stiintifice universitare.
    Incorigibilitatea consta in aceea ca CNR nu incepe cu ceea c ear fi esnetial: propria sa restructurare, mai ales in ceea ce priveste modul de abordare a problemelor, care, acuma, izvoraste din interese personale ale cadrelor didactice profesorale mai degraba decat din dorinta de a servi interesul national. Nu e greu de demonstrate, concret, acest lucru, dar nimeni nu doreste ca demonstratia sa aiba loc, nici CNR, nici cadrele didactice pe care le pastoresc rectorii, nici Ministerul.
    Evaluarea scolilor doctorale este o restanta yndelung amnata si este strict necesara, dar nu va avea niciun effect pozitiv daca nu se va face pe baza opiniilor unor collective de cadre de verificat prestigiu international, ceea ce implica, obligatoriu, cooptarea de specialist straini. Rezultatul nu poate fi o clasificare a universitatilor, ci a scolilor doctorale, deocamdata. Setul de criteria valabil pentru evaluarea universitatilor trebuie sa fie mult diferit de cel pentru evaluarea scolilor doctorale.
    Inainte de a se acorda atentie cererii CNR de crestere a fondurilor publice acordate cercetarii universitare ar trebui facut un control riguros si o evaluare stricta a modului de folosire a aparaturii scumpe si de top pentru care bugetul public a cheltuit déjà sume mari, in parteneriat cu UE. Trebuie mai intai raspuns la intrebarea daca colectivele care au preluat aceasta aparatura, de cele mai multe ori abuziv, ca proprietate ce “li s-a dat in exclusivitate, au capacitatea profesionala sa valorifice potentialul acestor instrumenet scumpe – dar in curs de uzare morala rapida – daca li se dau bani mai multi. Surprizele vor fi consistente in cazul unei verificari riguroase si corecte.
    Banii publici pentru cercetare trebuie alocati numai daca se indeplinesc conditiile: (1) cel putzin 50% sa fie acordati pentru finantarea unor teme cu aplicabilitate in economies au cu sanse mari de a produce rezultate aplicabile economic. Este treaba rectorilor sa organizeze think-tank-uri care sa identifice aceste teme, mai ales la cererea reprezentantilor operatorilor economici, de pe teritoriul romanesc mai intai sau din UE. Profesorii din universitati nu sunt obisnuiti cu asa ceva, dar trebuie sa se obisnuiasca.
    Despre promovarea in functiile didactice si de cercetare sunt prea multe de spus si de aceea voi sublinia doar un lucru: concursurile, asa cum se fac acuma, sunt inacceptabile in vederea promovarii adevaratelor valori si trebuie regandite si, mai ales, puse pe baze cinstite. Nu stiu daca familiilor d-lor rectori le va conveni o astfel de schimbare.

Lăsați un comentariu


Europa

Bernard Madoff, autorul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA, a murit în închisoare

Vladimir Ionescu

Bernard Madoff, condamnat în iunie 2009 la 150 de ani de închisoare pentru o fraudă de 64,8 miliarde de dolari, a murit miercuri într-o închisoare… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței investighează Electrica și CEZ pentru practici anticoncurențiale în liberalizarea pieței energiei

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenţei a efectuat, miercuri, inspecţii inopinate la sediile companiilor Electrica şi CEZ, suspectând practici anticoncurenţiale în contextul liberalizării pieţei, au declarat, miercuri, pentru Agerpres,… Mai mult

Stiri

24 milioane euro, finanțare BEI pentru consolidarea cercetării la UMF Carol Davila

Vladimir Ionescu

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat o finanțare în valoare de 24 milioane euro Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, din Bucureşti, pentru… Mai mult

Stiri

Dan Barna cere schimbarea premierului: ”Florin Cîțu nu mai are susținerea USR-Plus”

Razvan Diaconu

Vicepremierul Dan Barna, președinte USR, a anunțat miercuri că premierul Florin Cîțu nu se mai bucură de susținerea USR-Plus și a cerut o reuniune de… Mai mult

Stiri

Modul în care a fost demis Vlad Voiculescu zguduie din temelii coaliția de guvernare

Victor Bratu

Demiterea ministrului Sănătății a tulburat apele din Coaliție din cauza modului în care premierul a acționat: fără a-i informa pe liderii partidelor din arcul guvernamental… Mai mult

Stiri

Pașii care au dus la demiterea rapidă a lui Vlad Voiculescu

Mariana Bechir

Demiterea de la Sănătate vine după un șir tot mai accelerat de conflicte și polemici între premier și ministrul Vlad Voiculescu. Vlad Voiculescu, perceput ca… Mai mult

Stiri

Dragoș Petrescu preia președinția RBL

Vladimir Ionescu

Începând cu luna aprilie 2021, Romanian Business Leaders (RBL) are un nou Consiliu Director, format din 13 antreprenori și executivi români: Dragoș Petrescu (Președinte, City… Mai mult