fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Consiliul Rectorilor a elaborat lista priorităților din educație: Buget mai mare pentru cercetare și evaluarea şcolilor doctorale 

de Vladimir Ionescu , 7.2.2018

Consiliului Naţional al Rectorilor a stabilit în utlima ședință o listă a pritorităților sistemului de educație ce va fi înaintată guvernanților pentru a fi pusă în aplicare.

Cele 10 priorități stabilite de Consiliul Naţional al Rectorilor

  • 1.  Creşteri bugetare anuale succesive care până în anul 2020 să genereze un procent de 6% din PIB alocat educaţiei, alături de 1% din PIB alocat pentru finanţarea cercetării ştiinţifice din fonduri publice.
  • 2.  Crearea condiţiilor pentru aplicarea principiilor învăţământului centrat pe student, în toate componentele vieţii universitare, de la condiţii adecvate de viaţă şi studiu, până la programe de studii moderne şi relevante, implicarea în activităţi de cercetare ştiinţifică de vârf şi asigurarea consilierii profesionale, în vederea orientării în carieră şi a reducerii abandonului universitar. In acest sens, CNR solicită creşterea alocaţiei per student şi susţine aplicarea legii educaţiei în sensul finanţării pe cicluri de studii universitare, pentru a asigura calitatea, predictibilitatea şi sustenabilitatea sistemului de învăţământ superior.
  • 3.  Regândirea modului de distribuire a locurilor bugetate, prin corelarea cu strategiile naţionale şi cerinţele economice de dezvoltare a României. CNR îşi exprimă totalul dezacord în raport cu propunerea CNSPIS de alocare a cifrei de şcolarizare bugetate, propunere care face totală abstracţie de domeniile de interes strategic asumate de România la nivel naţional şi european, dar şi de cerinţele pieţei muncii. Din păcăte, nu este prima oară când la nivelul CNR se dezaprobă poziţia acestui organism cu atribuţii esenţiale pentru viitorul invătământului superior românesc.
  • 4. Finanţarea instituţională a cercetării universitare – pe modelul finanţării de bază sau a programului NUCLEU, un buget alocat pentru cercetarea ştiinţifică în universităţi şi crearea unor clustere de competitivitate în universităţi, care să menţină şi să atragă cercetători cu rezultate, în scopul reducerii fenomenului de brain drain. CNR solicită modificarea reglementărilor referitoare la infrastructurile prezente în Roadmap-ul naţional, pentru ca accesul universităţilor la finanţarea marilor structuri de cercetare să nu mai fie restricţionat artificial. CNR solicită regândirea clauzei din contractul de finanţare din cadrul Programului PCCDI, pe care o consideră abuzivă, de interzicere a participării la competiţii de cercetare în următorii doi ani, pentru instituţiile care nu respectă condiţia de menţinere a tuturor cercetătorilor nou angajaţi. Se pot identifica soluţii asiguratorii fără consecinţe disproporţionate asupra dezvoltării generale a unei universităţi în ansamblul ei.
  • 5. Creşterea autonomiei universitare în definirea propriilor strategii, dar şi la nivel financiar, în special în gestionarea bugetului provenit din veniturile proprii ale universităţilor.
  • 6. Consolidarea unui sistem de finanţare care, alături de criteriile de calitate şi performanţă, să ţină cont de eficienţa în gestionarea bugetelor publice, precum şi de capacitatea universităţilor de atragere a resurselor financiare din surse private.
  • 7. Evaluarea şcolilor doctorale, clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, cu existenţa imperativă a unei componente internaţionale, pe baza unor metodologii care să asigure obiectivitatea, transparenţa şi relevanţa procesului.  CNR îşi exprimă speranţa cu privire la soluţionarea cât mai urgentă a blocajului generat de verificarea de constituţionalitate a proiectului Legii de aprobare a OUG 96/2016, reglementare de care depinde întreg procesul menţionat.
  • 8. Crearea unui cadru legal prin care să se poată înfiinţa domenii noi de doctorat.
  • 9.  Regândirea sistemului de avansare în cariera didactică, inclusiv prin luarea în considerare a promovării pe post, conform practicilor internaţionale, cu respectarea aceloraşi criterii de performanţă ca în cazul concursurilor didactice, concomitent cu asigurarea unui cadru adecvat de pregătire pedagogică. In acelaşi timp, CNR solicită deblocarea posturilordidactice şi posturilor unice din universităţi.
  • 10. Investiţii semnificative în modernizarea infrastructurii universitare, îndeosebi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de studiu, de siguranţă şi de viaţă ale studenţilor, dar şi în vederea creşterii eficienţei energetice şi reducerii amprentei de carbon.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2018

Un raspuns

  1. CARCOTASUL
    8.2.2018, 1:15 pm

    Imi pare rau sa constat ca CNR se dovedeste incorigibil in ceea ce priveste abordarea problemelor ce duc la ostare precara generala a invatamantului superior din RO si arrogant in ceea ce priveste priceperea sa in problemele reorganizarii cercetarii stiintifice universitare.
    Incorigibilitatea consta in aceea ca CNR nu incepe cu ceea c ear fi esnetial: propria sa restructurare, mai ales in ceea ce priveste modul de abordare a problemelor, care, acuma, izvoraste din interese personale ale cadrelor didactice profesorale mai degraba decat din dorinta de a servi interesul national. Nu e greu de demonstrate, concret, acest lucru, dar nimeni nu doreste ca demonstratia sa aiba loc, nici CNR, nici cadrele didactice pe care le pastoresc rectorii, nici Ministerul.
    Evaluarea scolilor doctorale este o restanta yndelung amnata si este strict necesara, dar nu va avea niciun effect pozitiv daca nu se va face pe baza opiniilor unor collective de cadre de verificat prestigiu international, ceea ce implica, obligatoriu, cooptarea de specialist straini. Rezultatul nu poate fi o clasificare a universitatilor, ci a scolilor doctorale, deocamdata. Setul de criteria valabil pentru evaluarea universitatilor trebuie sa fie mult diferit de cel pentru evaluarea scolilor doctorale.
    Inainte de a se acorda atentie cererii CNR de crestere a fondurilor publice acordate cercetarii universitare ar trebui facut un control riguros si o evaluare stricta a modului de folosire a aparaturii scumpe si de top pentru care bugetul public a cheltuit déjà sume mari, in parteneriat cu UE. Trebuie mai intai raspuns la intrebarea daca colectivele care au preluat aceasta aparatura, de cele mai multe ori abuziv, ca proprietate ce “li s-a dat in exclusivitate, au capacitatea profesionala sa valorifice potentialul acestor instrumenet scumpe – dar in curs de uzare morala rapida – daca li se dau bani mai multi. Surprizele vor fi consistente in cazul unei verificari riguroase si corecte.
    Banii publici pentru cercetare trebuie alocati numai daca se indeplinesc conditiile: (1) cel putzin 50% sa fie acordati pentru finantarea unor teme cu aplicabilitate in economies au cu sanse mari de a produce rezultate aplicabile economic. Este treaba rectorilor sa organizeze think-tank-uri care sa identifice aceste teme, mai ales la cererea reprezentantilor operatorilor economici, de pe teritoriul romanesc mai intai sau din UE. Profesorii din universitati nu sunt obisnuiti cu asa ceva, dar trebuie sa se obisnuiasca.
    Despre promovarea in functiile didactice si de cercetare sunt prea multe de spus si de aceea voi sublinia doar un lucru: concursurile, asa cum se fac acuma, sunt inacceptabile in vederea promovarii adevaratelor valori si trebuie regandite si, mai ales, puse pe baze cinstite. Nu stiu daca familiilor d-lor rectori le va conveni o astfel de schimbare.

Lăsați un comentariu


Stiri

Nuclearelectrica își completează linia de afaceri cu mina de uraniu din Tulgheș-Grințieș, judeţul Neamţ

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă, a preluat licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințies, din… Mai mult

Stiri

Guvernul permite deconectarea consumatorilor restanțieri la plata facturilor de curent electric și de gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care va permite deconectarea consumatorilor de la rețelele de electricitate și de gaze naturale pentru neplata… Mai mult

Europa

România donează 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Vladimir Ionescu

România va acorda ajutor umanitar constând în vaccinuri pentru patru state: Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat… Mai mult

Stiri

Premieră în România: Municipalitatea Oradea și județul Bihor își fac companie aeriană proprie

Razvan Diaconu

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, şi Florin Birta, primar al Municipiului Oradea, au anunțat joi o premieră în România: judeţul Bihor şi municipiul Oradea… Mai mult

Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult

Stiri

România în topul țărilor UE producătoare de bere

Marin Pana

Eurostat a inclus România pe locul 7 în topul țărilor UE producătoare de bere, potrivit comunicatului dat cu ocazia Zilei Internaționale a Berii. Cu 1,7… Mai mult