Consiliul Fiscal despre rectificarea bugetară: Pentru a compensa creșterea cheltuielilor totale au fost scăzute cheltuielile de investiții. Atenție la bugetele locale!

Consiliul Fiscal și-a făcut publice miercuri opiniile referitoare la Raportul semestrial privind situația economică și bugetară a României și la Execuția bugetară pe anul 2012 – documente elaborate și trimise Consiliului de către Ministerul de Finanțe.

În privința raportului semestrial Consiliul fiscal atrage atenția pe țintele macroeconomice, situația arieratelor, ”eșecul semnificativ” al absorbției fondurilor europene, riscurile pe care le presupun prefinanțările în condițiile unor programe oprite de la plată, situația implementării managentului privat în companiile de stat și a veniturilor la bugetul de stat.

În privința rectificării bugetare, Consilul Fiscal atrage atenția asupra scăderii veniturilor bugetare, asupra impactului pe care-l are asupra bugetului recuperarea reducerilor salariale din a doua parte a anului, de creșterea cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a scumpirii finanțărilor și a deprecierii leului, precum și asupra scăderii cheltuielilor cu investițiile.

Iată câteva din observațiile Consiliului Fiscal:

Observații și recomandări la Raportul semestrial privind situația economică

• Recuperarea economică din România rămâne vulnerabilă la o deteriorare a performanţei economiei europene şi a percepţiei de risc pe pieţele internaţionale, care, cumulate cu prelungirea tensiunilor politice locale, pot conduce la reducerea fluxurilor comerciale şi de capital, cu efecte adverse asupra activităţii economice din România şi implicit, asupra bugetului general consolidat
• o cuantificare a impactului revizuirii cadrului macroeconomic asupra bugetului ar fi fost necesară cu atât mai mult cu cât, deşi prognoza de creştere economică pentru 2012 a fost revizuită de la 1.8-2.3% la 1.2%, această pare încă a fi optimistă
• În ceea ce priveşte arieratele, după anul 2011 în care ţintele aferente acestora au fost atinse, arieratele având o tendinţa de scădere, ţintele aferente lunilor martie şi iunie 2012 au fost ratate din nou, atât în cazul bugetelor locale cât şi în cazul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat. Arieratele monitorizate de către FMI (restanţe mai mari de 90 de zile) au crescut cu circa 205 mn RON în perioada Martie-Iunie 20122, creştere generată aproape în totalitate de arieratele la bugetele locale
• Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă structurală recurentă şi reflectă în principal o lipsă de disciplină financiară şi deficienţe în aplicarea legii Finanţelor publice locale (Legea 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare).
• Consiliul Fiscal recomandă efectuarea unei analize care să identifice cauzele acumulării de arierate în cadrul autorităţilor locale şi implementarea unui set de măsuri, inclusiv prin amedarea Legii Finanţelor Publice Locale si aplicarea cu strictete a prevederilor acesteia, care să întărească disciplina financiară a acestora şi să prevină acumularea de arierate în viitor
• În ceea ce priveşte arieratele companiilor de stat, Consiliul Fiscal apreciază că anumite eforturi au fost făcute în direcţia reducerii acestora, stocul de arierate scăzând în special prin scheme de tip swap de stingere în lanţ a unor obligaţii de plată a unor companii de stat. Însă, Consiliul Fiscal consideră că sunt necesare progrese mai mari în direcţia îmbunătăţirii managementului financiar al companiilor de stat şi recomandă urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanţă corporativă a intreprinderilor publice.
• Execuţia veniturilor bugetare arată o realizare peste program a veniturilor fiscale şi a contribuţiilor la asigurările sociale şi o nerealizare uşoară a veniturilor nefiscale şi una puternică la nivelul veniturilor din capital şi a donaţiilor, dar în special în cazul sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţare, reflectând un eşec semnificativ în absorbţia fondurilor europene.
• se remarcă o colectare foarte bună la impozitul pe venit şi salarii, rezultat ce nu poate fi explicat doar prin evoluţia uşor peste aşteptări a salariului mediu şi a numărului de salariaţi, ci şi prin materializarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale şi creştere a conformării voluntare. De asemenea, se remarcă colectarea uşor peste aşteptări a veniturilor din TVA şi contribuţii sociale
• se remarcă evoluţia negativă la nivelul accizelor, care, deşi au fost operate creşteri la nivelul cuantumului acestora şi cursul de schimb luat în calcul a fost mai favorabil, au evoluat mult sub aşteptări, reflectând probabil atât o evaluare mult prea optimistă a acestora în proiectul de buget5, dar şi o creştere a evaziunii fiscale
• Un grad de realizare semnificativ sub aşteptări s-a înregistrat la cheltuielile de capital şi la alte cheltuieli de natura investiţiilor, reflectând atât o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investiţiilor planificate
• atingerea ţintei de deficit bugetar de 2.2% din PIB pe metodologie cash respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95 în Decembrie 2012 necesită un control foarte strict al cheltuielilor în a doua parte a anului 2012, în special la nivelul autorităţilor locale (având în vedere şi apropierea alegerilor generale) şi întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării taxelor, în special la nivelul accizelor.
• Din datele disponibile reiese clar absorbţia foarte slabă a fondurilor structurale şi de coeziune, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană
• Consiliul Fiscal consideră ca prioritate urgentă continuarea cu prudenţă a plăţilor către beneficiari pentru proiectele cele mai importante din resurse bugetare şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru reluarea rambursărilor de la Uniunea Europeană cât mai curând posibil.
• În privinţa finanţării deficitului bugetar şi a nivelului datoriei publice, Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară prezintă modul în care s-a finanţat deficitul bugetar şi s-a refinanţat datoria publică în prima parte a anului. Consiliul Fiscal apreciază ca adecvată
• strategia pe care a adoptat-o Ministerul de Finanţe în prima parte a anului, aceasta reuşind să construiască un tampon de lichiditate confortabil şi sa îmbunătăţeasca usor profilul de maturităţi al datoriei publice. Privind retrospectiv, aceasta strategie pare cu atât mai favorabila dacă luăm în calcul deteriorarea condiţiilor din pieţele financiare internaţionale şi locale din ultimele săptămâni
  

  (Descarcă AICI documentul integral)

Observații și recomandări privind rectificarea bugetară pe anul 2012

• veniturile bugetare sunt previzionate a scădea cu 1,64 miliarde de lei ca urmare a impactului nefavorabil al revizuirii descendente a veniturilor nefiscale (-1,39 miliarde lei), veniturilor din accize (-0,8 miliarde lei), veniturilor din capital (-0,58 miliarde lei) dar și a diminuării semnificative a sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate (-1,86 miliarde lei)
• unele elemente ale majorării cheltuielilor totale sunt localizate în principal la nivelul cheltuielilor de personal (+1,15 miliarde lei) pentru a permite o nouă etapă de recuperare a reducerilor salariale din sectorul bugetar operate în 2010, la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii (+1,037 miliarde lei, alimentate pe partea de venituri bugetare in principal din taxa de clawback) motivată în principal de plata arieratelor din sectorul sanitar, la nivelul cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a creșterii costurilor de finanțare și a deprecierii leului (+1 miliard de lei) dar și alocări suplimentare către fondul de rezervă (+332 mil. lei)
• Reduceri de cheltuieli sunt previzionate în principal la nivelul categoriei „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare” (-772 mil. lei), în timp ce cheltuielile de capital și „alte transferuri”, nete de impactul schemelor de compensare sunt diminuate cu 196 mil. lei și respectiv 1156 mil lei
• Revizuirea descendentă a veniturilor bugetare, excluzând impactul schemelor de compensare de tip swap este motivată atat de reducerea estimării de creștere economică pentru 2012 de la 1,8-2,3% la 1,2% dar și de prognozele iniţiale prea optimiste în legătură cu unele categorii de venituri.
• Consiliul Fiscal remarcă în continuare lipsa de transparență în ceea ce privește fundamentarea veniturilor nefiscale și a celor din capital, revizuirea negativă a acestora nefiind suficient explicată, în condițiile în care evoluția acestora poate genera riscuri semnificative la adresa atingerii țintelor fiscal-bugetare
• Un element pozitiv este reprezentat de evoluția peste așteptări a veniturilor din impozite pe venit și salarii din primele șase luni ale anului care ar putea indica o creștere a eficienței colectării, determinând astfel o revizuire ascendentă semnficativa a acestora pentru sfârşitul anului
• Absorbția fondurilor europene se menține foarte slabă iar țintele pentru sfârşitul anului au fost revizuite în scădere. Cu toate acestea, în opinia Consiliului Fiscal, în contextul blocării unor programe operaționale, persistă riscuri majore în ceea ce privește atingerea noilor ținte revizuite, cu posibile consecințe asupra nivelului deficitului bugetar, în condițiile continuării angajării unor cheltuieli pentru proiecte cu finanţare de la UE din resurse proprii până la primirea banilor de la Uniunea Europeană
• recenta decizie de majorare a salariilor implică cheltuieli de personal mai mari cu 1,15 miliarde lei, încălcându-se astfel prevederile legii responsabilității fiscal-bugetare. În vederea promovării unui cadru fiscal predictibil, bazat pe reguli și ținte clare, Consiliul Fiscal recomandă includerea oricăror modificări în politica salarială în proiectul iniţial de buget
• Majorarea cheltuielilor cu bunuri și servicii este explicată parțial de necesitatea reducerii arieratelor din sectorul sanitar, sursa acestei alocări suplimentare fiind reprezentată de veniturile din taxa clawback care nu a fost inclusă în bugetul inițial
• Cheltuielile de investiții, cuprinzând – cheltuieli de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi alte transferuri de natura investiţiilor – sunt revizuite în scădere cu 2070 milioane de lei, exclusiv impactul schemelor de compensare (scăderea este de 1289 mil lei dacă luăm în considerare datele brute, care includ şi impactul swap-urilor). De asemenea, față de bugetul aprobat pentru 2012 fondul de rezervă este majorat cu 332 milioane lei, fără a se preciza destinația acestei alocări suplimentare
• Pentru a compensa parțial creșterea cheltuielilor totale, au fost revizuite descendent cheltuielile de investiții totale finanțate atât din surse interne cât și cele finanțate din surse externe (în principal fonduri europene). Cu toate acestea, Consiliul Fiscal consideră că formularea transparentă a bugetului de investiţii pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente pot conduce la o eficiență economică mai ridicată a acestora în pofida alocărilor ceva mai reduse, rezervele de eficiență în acest sens fiind foarte ridicate.
• Consiliul Fiscal reiterează recomandarea de stabilire de ţinte trimestriale de absorbţie efectivă de fonduri europene, pe ordonatori de credite, care să fie monitorizate cu stricteţe şi care să permită corectarea rapidă a eventualelor deficienţe

De asemenea, Consiliul Fiscal atrage atenția asupra reglementărilor pe care execuția bugetară le încalcă și de la care, cel mai probabil, se vor face derogări, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani:

• Proiectul de rectificare nu îndeplinește regula stipulată la art. 9, alin. (2) din Legea nr. 69/2010 conform căruia totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.
• Proiectul de rectificare nu îndeplineşte regula cu privire la rectificările bugetare stipulată la art. 16 din Legea nr. 69/2010 conform căruia cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.