Două mari probleme cu potențial de a submina întreaga construcție europeană țin agenda summitului Consiliului European care va începe joi, la Bruxelles și care vor da bătăi de cap șefilor de stat și de guvern :
– Brexist – cererile Marii Britanii pentru rămânerea în UE
– Criza refugiaților, cu problema subsecventă – supraviețuirea zonei Schengen.
Brexit
Este tot mai puțin probabil că la acest Consiliu se va putea ajunge la o înțelegere privind răspunsul la cererile Marii Britanii.
Marți, după întâlnirea cu premierul ceh Bohuslav Sobotka, care i-a prezentat poziția definitivă a grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) în această chestiune, Donald Tusk a declarat :
„Poziția V4 este foarte clară. Având în vedere acest fapt, nu am nicio îndoială că mai avem drum lung de parcurs până să ajungem la un acord”.
Cameron – cu spatele la zid: Franța și Germania au poziții diferite, referendumul se apropie
Dacă nu se va conveni o înțelegere la această reuniune, referendumul pentru ieșirea sau rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană nu va putea avea loc pe 23 iunie, așa cum își dorește premierul David Cameron.
UK beneficiază de numeroase opt-out-uri, dar vrea tratament special pe alte două subiecte.
Primul este cel privind influențarea deciziilor din zona euro. UK nu este membră a zonei euro, dar și-ar fi dorit un fel de veto atunci când măsurile luate de statele cu monedă unică ar putea avea impact negativ asupra Marii Britanii.
Germania se opune unei astfel de prevederi, iar Donald Tusk le-a propus liderilor europeni un “mecanism care, deși oferă garanțiile necesare în ceea ce privește preocupările statelor membre din afara zonei euro, nu poate constitui un drept de veto și nici nu poate amâna deciziile urgente”. Condițiile exacte pentru declanșarea acestui mecanism urmează să fie discutate.
Al doilea subiect britanic e și cea mai mare problemă: cea a beneficilor sociale, cu blocarea lor timp de patru ani, subiect care va îngreuna orice decizie în aceste zile de summit.
- Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a conceput mecanismul numit „frână de urgență”, care s-ar putea aplica doar în situații excepționale, clare, atunci când beneficiile înseamnă într-adevăr o povară penrtu bugetul UK.
- Nu ar fi vorba de o împiedicare totală a accesului la beneficii, ci de o interdicție care se va atenua pe măsură ce crește durata de la sosirea în UK. Perioada pe care s-ar putea aplica rămâne urmează să fie discutată.
- Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestații sociale nu se va aplica retroactiv, în cazul celor care muncesc deja în Marea Britanie
Germania susține cererile Marii Britanii, iar cancelarul Angela Merkel a declarat că acestea sunt „justificate și necesare„.
Franța Nu este de acord ca Londra să primească un tratament special. Premierul Manuel Valls a declarat miercuri, în Parlament, că ieșirea Marii Britanii din Uniune ar fi „un șoc” pentru Europa, dar statele membre nu pot alege reglementările care li se potrivesc.
După ultimele consultări, se pare că tot mai multe state se tem că cererile Londrei ar putea fi contagioase, potrivit unor surse Reuters.
Martin Schulz: Acordurile încheiate de Cameron nu pot ține loc de decizia Parlamentului European
Parlamentul European nu va bloca un acord pentru păstrarea Marii Britanii în interiorul Uniunii Europene, dar nu se poate angaja că va vota exact termenii respectivului acord. Acesta a fost mesajul președintelui legislativului european, Martin Schultz, adresat marți seara premierului britanic David Cameron, aflat pe final de campanie de securizare a termenilor acordului convenit de principiu cu omologii din UE.
”Vă pot garanta că Parlamentul European, imediat după referendumul care se va derula în Marea Britanie, va legifera propunerea Comisiei. Însă vreau să fiu foarte clar, niciun guvern nu poate veni la Parlament să spună: aceasta este propunerea noastă, garantați-ne rezultatul. Acest lucru nu este posibil într-o democrație”, a declarat președintele Parlamentului European.
Martin Schulz a precizat marți că nu este rolul Parlamentului să blocheze un acord, așa cum afirmă liderul UKIP Nigel Farage.
Premierul David Cameron s-a întâlnit marți cu președintele Martin Schultz și cu liderii celor 3 mari blocuri politice din Parlamentul European, înaintea întrevederii programate cu președintele CE, Jean-Claude Juncker.
David Cameron încearcă să convingă câțiva lideri europeni să agreeze planul de reformă al relațiilor Marii Britanii cu UE, care în principiu adresează îngrijorările britanice legate de migrație și drepturi sociale.
Procedurile parlamentare legate de votul asupra acordului UE-Marea Britanie depășesc în acest moment data preconizată pentru organizarea referendumului din Regatul Unit. Acest referendum poate fi organizat, teoretic, până la finalul anului 2017, însă trendul crescut în favoarea opținii ”Brexit” îl determină pe David Cameron, un susținător al rămânerii în UE, să grăbească organizarea consultării populare.
Problema este că britanicii vor fi chemați la referendum fără să existe o garanție că textul care va fi convenit cu Comisia Europeană nu va fi modificat în Parlamentul European.
Poziția României
La întâlnirea cu președintele Tusk, șeful statului român, Klaus Ioahnnis, spunea că România susține în continuare “importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora”.
Președintele a acceptat atât mecanismul “frânei de urgență”, cât și acordarea unei alocații ajustate la nivelul nostru de trai, pentru copiii rămași acasă ai muncitorilor români din UK.
„Este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri”, declara președintele Klaus Iohannis.
România va vota propunerea lui Donald Tusk, deși statisticile arată că românii reprezintă al treilea mare grup de imigranți în UK, din punct de vedere al naționalității.
Peste 34.000 de cetățeni români au intrat în Marea Britanie în 2014, potrivit Oficiul de Statistică britanic.
Din cele 1,33 milioane de migranți din UE care au ajuns in Marea Britanie după 2004, 38% au joburi care necesistă o calificare, iar 62% în poziții slab calificate.
Zona Schengen și criza refugiaților
Cealaltă mare bătălie de la ssummit se va purta pe problema refugiaților și a zonei Schengen.
Statele din grupul Vișegrad vor prezenta “Planul B”, propria variantă și, din informațiile de până acum, vor cere presiuni pe Grecia, eventual suspendarea acesteia din Schengen. Punctul central al stopării refugiaților s-ar muta la granițele Macedoniei și Bulgariei cu Grecia.
Austria este un alt stat care nu are încredere în soluția comună europeană și și-a declarat susținerea pentru “Planul B”. Ea a cerut deja Macedoniei să fie gata să „oprească complet” fluxul de migranți sosiți din Grecia și a anunțat că va face același lucru pe propriile frontiere, în câteva luni. Marți, 16 februarie, a și informat că introduce controale la cele 12 puncte de control de pe frontiera de sud – cu Italia, Slovenia și Ungaria. „Pregătim Planul B nu pentru că vrem acest lucru, ci pentru că implementarea soluției europene este prea înceată”, a declarat cancelarul Werner Faymann.
Germania va insista pentru soluția convenită la nivel european deja, cu vitalizarea mecanismului de relocare, intensificarea repatrierilor și oprirea imigranților în Turcia. Și-ar fi dorit ca la acest summit să impună mecanismul permanent al redistribuirii refugiaților în statele membre, dar va fi imposibil să obțină acordul necesar din partea celorlalte state, mai ales că și Franța a abandonat ideea.
Politico Europe a realizat o diagramă a poziționării diferiților lideri europeni pe cele două mari porbleme ce vor fi dezbătute la summitul de joi și vineri, poziționare dată nu numai de puterea statului respectiv, ci și de alianțele acestuia.
Angela Merkel, atât de obișnuită să i se acorde întâietate la aceste reuniuni, va avea acum o problemă, Europa nemaifiind la fel de dispusă să o urmeze ca în timpul crizei euro și a discuțiilor pe Grexit.
Matteo Renzi s-a poziționat în centrul ambelor dezbateri, în virtutea poziției geografice a Italiei, dar și a faptului că mereu dorește să fie în centrul atenției, scrie Politico.
François Hollande a devenit vocal pe subiectul Brexit doar în al 11-lea ceas, dar nu-și va permite să spună prea multe pe migrație, fiindcă îi etse teamă de Marine Le Pen.
Premierul polonez Beata Szydło va avea un cuvânt greu de spus pe ambele subiecte, spre deosebire de Viktor Orbán sau Alexis Tsipras. Cel din urmă, care se poziționează în prima linie a luptei pentru salvarea zonei Schengen, și-a epuizat tot capitalul politic pe subiectul Brexitului după discuțiile de anul trecut privind Grexitul.
Danemarca, fan al opt-out-urilor, admiră Marea Britanie pentru ceea ce face acum și va reprezenta poziția dură a nordicilor pe subiectului crizei refugiaților.
Portugalia este cel mai vechi aliat al UK, dar nu este de acord cu discriminarea presupusă de cererile Londrei.
Enda Kenny a recunoscut deja că Brexitul reprezintă un pentru Irlanda.
Suedia, Austria, Slovenia, Croația și Malta se vor bucura de sprijin moral și simpatie în virtutea rolurilor pe care le au în criza migrației.
Incomozi vor fi premierii Robert Fico (Slovacia) și Bohuslav Sobokta (Cehia), care se situează împotriva cererilor UK , dar și împotriva actualei soluții europene la criza refugiaților.
Bulgaria și România ar fi aveut un cuvânt important de spus la aceste discuții dacă nu ar fi sub Mecanismul de Cooperare și Control.
Urmărește-ne pe Google News
